Franţa şi “diplomaţia calului”

000_ql54e.jpg

Garda republicana pe Champs-Elysées, 14 iulie 2017
Garda republicana pe Champs-Elysées, 14 iulie 2017
Image source: 
credit foto: rfi.fr

În contextul vizitei sale în China, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a oferit omologului său chinez Xi Jinping un cadou mai special: un cal. Șeful statului francez reia de fapt o tradiţie mai veche.  În istoria Europei şi a Asiei calul a fost deseori un foarte apreciat "cadou diplomatic".

Calul pe care Emmanuel Macron l-a oferit gazdei sale are un titlu de nobleţe de natură să-i amplifice simbolistica: el a servit în Garda republicană franceză. Agenţiile de presă au dat informaţii precise despre el. S-a născut pe 10 iunie 2009, se numeşte Vésuve de Brekka, iar ultima sa ieşire festivă a fost pe data de 11 noiembrie, pe Champs Elysée, cu ocazia comemorării Armistiţiului din 1918.

S-ar părea că acest cadou i-a făcut plăcere lui Xi Jinping. În 2014, cînd preşedintele chinez a efectuat o vizită la Paris, din escorta sa, între Palatul Elysée şi cel al Invalizilor, au făcut parte cei 104 călăreţi ai Gărzii Republicane. Iar consilierii preşedinţiei franceze (la ora aceea era şef al statului François Hollande) au observat că preşedintele chinez a fost fascinat de excelenta prestaţie a cavaleriei festive republicane. Între timp a fost semnat şi un acord de parteneriat între Garda republicană franceză şi cea chineză, acord care prevede, ne informează Agenţia France Presse, trimiterea unei misiuni de expertiză franceză în China şi acţiuni de formare a unor membri ai gărzii chineze în Franţa.

Să revenim însă la calul oferit de Emmanuel Macron, sau mai bine spus la simbolistica acestui sublim animal. Un istoric francez, Jean-Louis Gouraud, a publicat în 2009 o superbă carte intitulată "Calul, animal politic". Dintotdeauna, spune specialistul nostru, calul a fost un simbol al puterii, al banului, al forţei. Nu toată lumea îşi poate permite să aibă un cal, a fost cazul în trecut şi este cazul şi astăzi. Nu întîmplător mai toţi regii, prinţii, împăraţii, sultanii, ţarii şi aşa mai departe au vrut să fie imortalizaţi călare de către pictori sau sculptori.

Istoria Franţei, dacă ne referim doar la ea, este plină de cai celebri. Regele Soare, Ludovic al XIV-lea, a primit în dar, în 1699, mai mulţi cai de la sultanul Marocului, care dorea să-şi atragă protecţia şi favorurile Franţei. Napoleon a primit mai mulţi cai de la otomani, iar la unul dintre ei a ţinut foarte mult, se numea “Vizir”. Chiar şi mai recent, în 1993, preşedintele François Mitterrand a primit un cal de la preşedintele Niazov al Turkmenistanului.

În China, însă, ne explică istoricul Jean-Louis Gouraud, pe vremuri, cînd Împăratul primea în dar un cal, acest gest însemna că omul care oferă îşi exprima vasalitatea faţă de tron.

"Diplomaţia calului" la care recurge Emmanuel Macron rimează însă perfect cu "diplomaţia urşilor panda" practicată de chinezi. Cînd aceştia vor să-şi exprime un înalt sentiment de prietenie sau de apreciere, oferă cîte un pui panda, animal rar, practic pe cale de dispariţie. În 2012 China a "împrumutat" Franţei un cuplu de urşi panda, care între timp au făcut şi un pui. Ori, cine l-a botezat, ca un fel de naşă, pe acest bebe panda, în noiembrie anul trecut? Însăşi soţia preşedintelui francez, Brigitte, gest care i-a impresionat pe chinezi.

Ce bine ar fi dacă pe planetă s-ar multiplica gesturile de acest gen, şi dacă toţi aceşti cai daţi n-ar fi nişte “cai troieni”. Diplomaţia animalieră poate că ar putea rezolva multe crize, şi ar duce la scăderea gradului de violenţă. Tot se spune că multe animale, precum pisica sau cîinele, au o influenţă benefică asupra omului şi îi absorb energia negativă. Oare ce ar trebui făcut ca prin cadouri animaliere să i se absoarbă şi umanităţii, pe ansamblul ei, energia negativă şi chiar tentaţia de autodistrugere?

169

Facebook comments