Dezgheţ inter-coreean pe fond de Jocuri Olimpice la orizont

2018-01-09t121422z_363623401_rc1b294017f0_rtrmadp_3_northkorea-southkorea-talks_0.jpg

Stînga, Cho Myoung-gyon reprezentînd Coreea de Sud, la dreapta Ri Son-gwon reprezentînd Coreea de Nord, pe 9 ianuarie 2018
Stînga, Cho Myoung-gyon reprezentînd Coreea de Sud, la dreapta Ri Son-gwon reprezentînd Coreea de Nord, pe 9 ianuarie 2018
Image source: 
Credit foto: Yonhap via REUTERS

Un început de dezgheţ este semnalat din Peninsula Coreeană, unde cei doi fraţi inamici au reluat dialogul direct. O premieră din decembrie 2015 încoace, şi o iniţiativă salutată pe plan internaţional, după ce în ultimile luni opinia publică a asistat la violente schimburi de replici între preşedintele american Donald Trump şi liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un.

Există, în Asia, o tradiţie a vorbelor înţelepte din care îşi extrag uneori inspiraţia chiar şi dictatorii, sau reprezentanţii lor. "Se spune că o călătorie făcută în doi durează mai mult decît una făcută de unul singur." Iată o frază plină de subînţelesuri, reluată de cotidianul Le Monde, pronunţată de şeful delegaţiei nord-coreene la întîlnirea avută cu delegaţia Coreii de sud. Miza acestei întîlniri organizată în zona demilitarizată dintre cele două Corei este una sportivă şi olimpică. Mai precis, Coreea de Nord doreşte să participe Jocurile Olimpice de iarnă care încep în Coreea de sud pe 9 februarie.

În definitiv orice pretext este bun pentru relansarea unui dialog intercoreean, şi pentru ca toată lumea să iasă cu faţa curată dintr-un ciclu infernal de provocări, gesticulaţii militare şi acuzaţii reciproce. Coreea de Sud este chiar dispusă să anuleze unele sancţiuni decretate împotriva regimului stalinist-comunist de la Phenian în acest context. Partea nord-coreeană, explică Le Monde, doreşte să trimită la Olimpiadă o întreagă delegaţie compusă din sportivi, artişti, observatori, jurnalişti şi suporteri.

În mod surprinzător, iniţiativa îi aparţine lui Kim Jong-un, el a lansat propunerea în discursul pronunţat pe întîi ianuarie. Această mînă întinsă in direcţia Coreii de sud ascunde însă o întreagă strategie pe care mulţi comentatori încearcă să o descifreze. Șeful suprem de la Phenian doreşte, probabil, să-l marginalizeze pe Donald Trump. Cînd Coreea de Nord începe să discute cu Coreea de Sud, americanii pot fi ţinuţi astfel la distanţă, ceea ce le convine de altfel şi chinezilor. Nu este exclus ca regimul nord-corean, după ce a efectuat o serie întreagă de experienţe nucleare, să-şi poată permite acum o pauză în acest domeniu, pentru a linişti spiritele în regiune. Concomitent, redeschiderea dialogului ar putea duce la reluarea schimburilor comerciale, ceea ce probabil că ar aduce puţin oxigen populaţiei nord-coreene, confruntată cu toate penuriile posibile.

Acest dialog inter-coreean este însă posibil şi datorită politicii lui Moon Jae-in, preşedintele Coreii de Sud, instalat la putere în mai anul trecut. El a rupt de fapt cu atitudinea mai degrabă rezervată a predecesorilor săi din ultimii zece ani. Moon Jae-in se pronunţă în mod constant pentru discuţii, inclusiv între militari, pentru reunificarea familiilor şi pentru orice alte iniţiative care să atenueze tensiunile. Cele două Corei anunţă în context reluarea legăturilor telefonice la nivel guvernamental, ceea ce este un alt pas bun. Și tot preşedintele sud-coreean l-a convins pe Donald Trump să renunţe la o serie de manevre militare prevăzute în regiune în luna februarie, tocmai pentru a putea favoriza dialogul cu Coreea de Nord.

Mai rămîne însă întrebarea dacă nu cumva acest nou dezgheţ nu este o iluzie, un fel de cometă care revine. Astfel de momente au mai existat în trecut, şi nu au dus la nici o modificare substanţială a doctrinei nord-coreene, care doreşte reunificarea peninsulei dar sub autoritatea regimului comunist.

515

Facebook comments