Regele Mihai și Regina Ana - o istorie unică

Lista de lucruri extraordinare care pot fi amintite referitoare la Majestatea Sa se întinde pe multe pagini. Astăzi, însă, punem accentul pe povestea unică dintre Majestățile Lor Regina Ana și Regele Mihai.

Pe aeroportul Heatrow din Londra, pe 15 noiembrie 1947 avea loc o aterizare perfectă. La manşa aeronavei se afla Regele Mihai I. Majestatea Sa venise, împreună cu Regina-mamă Elena la nunta Principesei Elisabeta (astăzi regina Elisabeta a II-a a Angliei) cu prinţul Philip. La acelaşi eveniment avea să participe şi Principesa Ana de Bourbon-Parma.

Ajunsă la hotel (Claridge’s) în Londra, Principesa a mers în salonul mamei sale, care avea o mulţime de invitaţi, printre care şi Regina-mamă Elena, alături de un tânar înalt, îmbrăcat în uniforma aviaţiei române. Era, desigur, Regele Mihai I. Celor doi tineri li s-a făcut cunoştinţă. Principesa Ana s-a emoţionat peste măsură şi în loc să facă o reverenţă în faţa Regelui, cum ar fi trebuit, a luat poziţia de drepţi şi a lovit cu putere călcâiele de podea, ca un adevărat soldat.

Ulterior, lucrurile aveau să devină mult mai relaxate. Înainte de nunta propriu-zisă a Principesei Elisabeta a avut loc o cină la ambasada Luxemburgului. Principesa Ana a fost prezentă; la fel şi Regele Mihai I. Iar de atunci au petrecut toată săptămâna împreună, alături de fraţii principesei, Michel şi André. Mergeau la teatru, la cinema sau se plimbau prin parcurile şi pe străzile londoneze.

După nuntă, mai mult sau mai puțin întâmplător, cei doi tineri s-au oprit în Elveția la Laussane. În timpul unei plimbări cu mașina, Regele Mihai I, aflându-se la volan, i-a cerut mâna Principesei Ana, care se afla în dreapta. Principesa a acceptat şi, fără să se oprească din mers, cei doi au hotărât să se căsătorească.

Logodna era încă secretă pentru că Regele Mihai I nu dorea să facă public un asemenea eveniment fără acceptul guvernului. Urma să se întoarcă în România şi să rezolve acest lucru, doar că în ţară i se pregătise abdicarea forţată.

A urmat exilul, iar în astfel de condiții era mai greu de organizat o nuntă. În plus, mai exista o piedică religioasă pentru că Principesa Ana era catolică, iar Regele Mihai I ortodox, ori religia Principesei nu îi permitea să se căsătorească cu un ortodox. După ce a încercat, în zadar, să obţină o excepţie din partea Bisericii Catolice, Principesa Ana a hotărât să încalce regulile propriei Biserici şi să se căsătorească cu Regele.

Regele Paul al Greciei, le-a propus să facă nuntă la Palatul Regal din Atena şi exact aşa s-a întâmplat în ziua de 10 iunie 1948. Ceremonia a fost simplă şi elegantă, iar mireasa a purtat o rochie realizată de celebra casă de modă Lanvin pe care au îmbrăcat-o peste ani şi prințesele familiei. După o scurtă lună de miere la palatul de vară al Regelui Paul, de la Tatoi, mirii au petrecut o lună la Locarno, în partea italiană a Elveţiei, iar apoi au mers în Florenţa la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Acolo, noua şi tânara familie va locui o perioadă. Ulterior, după mai multe peregrinări, se vor stabili la Versoix, în Elveția.

Ar mai fi ceva de adăugat, un detaliu al istoriei:

În timpul războiului, Regele Mihai I primea la Palat filme documentare care îi prezentau ce se întâmpla pe front. Într-unul dintre aceste reportaje a apărut o persoană care i-a atras atenţia. Regele a cerut operatorului să decupeze secvenţele cu această persoană şi să le transforme în fotografii. Era Principesa Ana de Bourbon-Parma, viitoarea regina Ana a României, pe atunci, voluntar în armata franceză.

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (în curs de apariție la Curtea Veche Publishing) și colaborator al revistei Historia.

Ascultă Accent pe istorie de luni până vineri la RFI România