Trei români, premiaţi de Parlamentul European

trei-romani-premiati-parlamentul-european.jpg

Ioana Avădani, premiată de Parlamentul European

Parlamentul European a decernat miercuri aşa-numitul Premiu al Cetăţeniei, pentru realizări deosebite în diferite domenii ca arta, cultura, drepturile minorităţilor şi libertatea de exprimare. Trei români s-au aflat printre cei 23 de laureaţi. Este vorba despre Ioana Avădani, Elena Nistor şi Valeriu Nicolae.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Cei trei români au fost nominalizaţi în diferite categorii pentru acest premiu şi au fost propuşi fiecare de către un eurodeputat. Premiul le-a fost înmânat de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Această ceremonie care are loc anual l-a avut anul acesta ca laureat şi pe scriitorul italian de origine slovenă, Boris Pahor, care la cei peste 100 de ani ai săi militează mai departe pentru dreptul lingvistic al minorităţii slovene din Italia.

Alături de el, tot la categoria artă şi cultură, l-am găsit pe savantul bulgar Valeri Nisimov Petrov, iar la categoria "drepturile cetăţenilor", le-am găsit pe minunatele militante de la Lobby-ul European al Femeilor.

 

Valeriu Nicolae

 

Cât despre români, să începem cu Valeriu Nicolae, laureat în categoria "dreptului minorităţilor", o figură cunoscută în România. El este creatorul organizaţiei pentru ajutarea copiilor romi din Ferentari şi stă la baza unui lobby susţinut pe lângă UE, pentru crearea Strategiei pentru romi.

Cu falsă naivitate, Valeriu Nicolae ne spunea că nu ştie de ce i s-a decernat acest premiu, că de altfel europenii îl enervează din multe puncte de vedere şi că este deziluzionat. Iată-l vorbind într-un mod care poate părea şocant, dar este voit provocator, pentru a trezi o reacţie a birocraţiei europene: "În primul rând, Comisia nu ar trebui să se ocupe numai de proceduri, ci ar trebui să facă UE să funcţioneze mai bine. În momentul de faţă, comisarul pe romi (Vivian Reding-n.r.), treaba la care mă pricep eu, este o tanti din Luxembourg, care este "the commissioner for self promotion" şi cam atât, care n-are, săraca, nici o treabă cu romii. Eu ce-i propun este, ea fiind comisara şefa pe romi, să-şi dea demisia şi să vină să lucreze pe undeva cu romii, că tot e foarte preocupată de romi… Dacă ea nu poate să facă nimic şi cere ca noi, comunităţile de romi s-o facem, atunci poziţia ei nu are justificare; în felul ăsta mai reuşim să scăpăm de nişte bani, comisara e foarte scumpă şi uite, salvăm nişte bani publici".

Valeriu Nicolae este de fapt profund întristat că artizanul strategiei pentru romi, un eşec după părerea lui, nu a coborât niciodată din birou, pentru a merge pe teren. Este vorba despre Comisia Europeană.

Cine a intrat însă cu el în ghetto-ul din Ferentari este liderul socialiştilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, care l-a şi propus pentru acest premiu.

 

Ioana Avădani

 

Ioana Avădani, ziaristă, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, laureată în categoria "libertatea de expresie", a fost propusă de europarlamentarul liberal, Renate Weber.

Avădani este considerată ca un actor important în autoreglementarea mass-media din România, o muncă pe care ea a depus-o alături de o întreagă echipă.

"Consider că este un premiu care-mi revine parţial. Sunt atât de mulţi oameni cu care am lucrat în aceşti 15 ani! Libertatea de expresie, libertatea presei nu se face de unul singur, dar cineva trebuia să ia această diplomă. A fost norocul şi privilegiul meu că am luat-o eu", spune ea.

 

Elena Nistor

 

În fine, Elena Nistor, ambasadoare culturală a ceangăilor, educatoare, laureată în categoria "dialogului intercultural" a fost propusă de eurodeputatul Laszlo Tökes. Ea este de fapt cântăreaţă şi considerată un promotor de bază al culturii ceangăilor şi al respectului faţă de alte culturi.

Doamna Nistor ne spunea mirată că nu se aştepta să primească acest premiu: "Este o recunoştinţă foarte mare să ne recunoască pe noi, minoritatea ceangăiască aici, în Parlamentul European. Mă bucur că avem posibilitatea acum, prin învăţământul în limba maghiară, să-i putem învăţa pe copii cântecele noastre, dansurile noastre, poveştile… Abia aştept să merg acasă, să le arăt copiilor că şi pe noi ne-au recunoscut aici, în Parlamentul European".

De altfel, ea a şi delectat audienţa venită să asiste la decernarea premiiilor, cu un cântec pe care spune că l-a învăţat de la bunica ei.

 
Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre Premiul Cetăţeniei