"Politici ineficiente, legislație ambiguă și adăposturi doar pe hârtie. România fie nu poate, fie nu vrea să reducă fenomenul traficului de persoane" (interviu)

fetita_cu_papusa_in_mana.jpg

În continuare numărul copiilor români exploatați sexual, atât în țară cât și în străinătate, este în continuă creștere, în timp ce vârsta acestora scade tot mai mult. (Raportul Comisiei Europene)
Sursa imaginii: 
Pixabay.com

Mai multe ONG-uri cer Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii să continue monitorizarea îndeaproape a Guvernului României, în vederea îmbunătăţirii reale a standardelor naţionale de combatere a traficului de persoane şi de asistenţă a supravieţuitorilor. Timp de 3 ani, România s-a aflat sub monitorizarea SUA în ceea ce privește combaterea traficului de persoane. Departamentul de Stat al SUA a publicat pe 20 iulie raportul privind traficul de persoane (TIP Report) prin care se evaluează eforturile anti-trafic depuse la nivelul statelor pe baza unor standarde minime. "Decizia ca România să fie în pilonul 2 al raportului Departamentului de Stat al SUA este o decizie politică , nu una care reflectă realitățile din țara noastră. Încă un an de monitorizare ar fi dus la limitarea cooperării militare între România și SUA", spune la RFI, Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată și președinta Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. În Pilonul 2 sunt statele ale căror guverne nu îndeplinesc în totalitate standardele minime, dar fac eforturi semnificative în acest sens. "România fie nu poate, fie nu vrea să reducă acest fenomen, al traficului de persoane.", mai spune Silvia Tăbușcă

Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată și președintele Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică:

"Personal, cred că e mai mult o decizie politică, pentru că, dacă ne uităm în raportul Departamentului de Stat al SUA constatăm că în continuare diverse realități ale României sunt menționate, printre care și nivelul ridicat de corupție corelată cu criminalitatea organizată. De obicei, în astfel de situații, SUA monitorizează în continuare statele respective. Situația României este una specifică, deoarece România se află pe lista de monitorizare de 3 ani. Încă un an de monitorizare ar fi dus automat, conform legislației americane, România în grupul de state din pilonul 3, în Tier3, ceea ce ar fi dus la limitarea cooperării militare între România și SUA. Personal, cred că în contextul actual, al conflictului din Ucraina, decizia ca România să fie în pilonului 2 este o decizie politică, nu una care reflectă realitățile din România"

 
ASCULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL:

 

 
 
Redam mai jos scrisoarea deschisă:
"În data de 20 iulie 2022, Guvernul Statelor Unite ale Americii a publicat Raportul TIP referitor la traficul de persoane în plan global, care a promovat România în Tier 2, după 3 ani consecutivi în care țara noastră a fost pe lista de monitorizare.
 
În contextul conflictului din Ucraina, susținem și apreciem cooperarea dintre Guvernul României și Guvernul SUA. Considerăm că această cooperare este absolut necesară și că România are nevoie de susținerea Statelor Unite ale Americii pentru realizarea echilibrului de putere în regiune și continuarea parcursului său democratic și vest-european.
 
Înțelegem foarte bine faptul că, dacă România ar fi rămas pentru al patrulea an consecutiv pe lista de monitorizare Tier 2 a Raportului TIP, acest lucru ar fi atras în mod automat în anul următor (2023), conform legislației americane, retrogradarea țării noastre în Tier 3. O astfel de retrogradare ar fi declanșat sancțiuni automate împotriva României. Sancțiunile ar fi vizat limitarea asistenței internaționale pe care SUA o poate oferi unui stat aflat în Tier 3, în special în domeniul militar, precum și imposibilitatea României de a beneficia de fonduri internaționale care conțin bani publici americani, precum FMI sau Banca Mondială. Modificarea din 2019 a legislației americane menționează că:
„The President shall ensure that federal agencies limit grants and contracts to entities that do not engage in various activities related to human trafficking.”
 
În contextul geo-politic actual, considerăm decizia de promovare a României în Tier 2 ca fiind o decizie politică a Departamentului de Stat, în vederea continuării cooperării militare, deși standardele naționale în materie de combatere a traficului de persoane și asistență a supraviețuitorilor au fost, în fapt, drastic diminuate în comparație cu anul 2020. Printre cele mai importante aspecte menționăm:
  • pe 25 octombrie 2021, Guvernul României a decis, prin amendarea legislației naționale, să elimine din cadrul Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane o structura extrem de importantă în monitorizarea și evaluarea fenomenului traficului de persoane în plan național, și anume „Comitetul de Monitorizare a Implementării Strategiei”, chiar dacă 16 ONG-uri cu activități de prevenire a traficului de persoane au solicitat Guvernului, printr-o scrisoare trimisă în data de 26 august 2021, să nu adopte această hotărâre de modificare a Strategiei Naționale
  • deși pe parcursul anului 2021 a fost înființat un serviciu specializat de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, structura se confruntă cu numeroase provocări. În prezent serviciul de combatere a traficului de persoane este subdimensionat datorită modificărilor legislative aprobate de Curtea Constituțională pe 14 iulie 2021, prin care ocuparea unui post în această structură se poate realiza doar cu o vechime profesională de minimum 10 ani. De asemenea, structura nu beneficiază de poliție judiciară proprie pentru a putea realiza investigații rapide și efective
  • cele 9 adăposturi pentru supraviețuitorii traficului de persoane sunt în continuare numai în documentele de adoptare a politicilor publice, fără ca ele să fi fost implementate în practică. O investigație jurnalistică publicată pe 28 ianuarie 2022, arată că niciunul dintre adăposturile pentru supraviețuitori nu era funcțional
  • legislația națională este ambiguă în numeroase aspecte, precum interpretarea faptelor de trafic de minori ca fapte de proxenetism, ceea ce nu permite protecție și asistență minorilor supraviețuitori, sau netranspunerea corectă a Directivei UE referitoare la formele de exploatare (în special comiterea faptelor penale - precum exploatarea pentru furturi, tâlhării, trafic de droguri, sau chiar trafic de persoane atunci când victimele sunt obligate să recruteze alte persoane, traficul de organe umane etc. - nu sunt acoperite de legislația națională)
  • politicile de prevenire a traficului de persoane, în special în rândul minorilor, sunt ineficiente. În continuare numărul copiilor români exploatați sexual, atât în țară cât și în străinătate, este în continuă creștere, în timp ce vârsta acestora scade tot mai mult. Raportul Comisiei Europene (pag. 33)  arată că numărul copiilor români exploatați în UE a crescut de 10 ori în ultimii 2 ani de raportare, iar o cercetare publicată de ECLER arată că vârsta copiilor exploatați sexual este tot mai mică, începând de la 3 ani.
 
Având în vedere mențiunile de mai sus, și mai ales vulnerabilitatea ridicată a numărului mare de refugiați aflați în prezent pe teritoriul României, precum și faptul că atât Ucraina cât și România au grupări de criminalitate transfrontalieră foarte dezvoltate, ONG-urile semnatare solicită Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii să continue monitorizarea îndeaproape a Guvernului României, în vederea îmbunătățirii standardelor naționale de combatere a traficului de persoane și de asistență a supraviețuitorilor. 
 
 
Semnează această scrisoare publică următoarele ONG-uri:
 
Asociația ANAIS
Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
Asociația Copii pentru Viitor
Asociația Cultural Socială Economică Christiana
Asociația Front
Asociația Inițiativa pentru Justiție 
Asociația Inovatrium
Asociația Manieres
Asociația pentru Cooperarea și Dezvoltare Durabilă
Asociația Transcena
Asociația TrueSight
Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România
Asociația Valoare Plus
Association of Romanian Women in Italy 
Centrul FILIA
Consiliul Național al Elevilor 
E-Romnja Association for Promoting Roma Women Rights
Eyes Open International 
Fundația Agenția Împreună
Fundația Freedom House România
Fundația PARADA 
Geeks for Democracy
Romanian Women's Lobby
SDGuild
Societatea de Analize Feministe AnA
Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
 
Silvia Tăbușcă, consultant internațional pe criminalitate organizată și președintele Centrului European pentru Educatie si Cercetare Juridică, intervievată de Mirela Dădăcuș