Accent pe istorie: Ziduri din lume

ziduri.jpg

Ofițeri spanioli din «Guardia civil» încearcă să-i oprească pe migranții africani care încearcă să intre în Spania prin enclava Melilla, de pe teritoriul Marocului (imagine de arhivă)
Image source: 
REUTERS/Jesus Blasco de Avellaneda

Dacă saptămâna trecută am făcut apel la decretul președintelui Donald Trump privind imigranții, astăzi ne oprim la alt decret al acestuia aflat pe agenda actuală, cel referitor la construirea unui zid la granița Statelor Unite cu Mexicul, pentru a aminti și despre alte ziduri construite în istorie.

Dar până vom afla exact când și cum va începe construcția acestuia, să aruncăm un ochi și în spatele altor ziduri existente în lume.

De ce credeți că în interiorul Irlandei de Nord, în capitala Belfast, există 99 de ziduri?

În 1921, printr-un act al Parlamentului britanic, Irlanda a fost împărțită în Irlanda de Nord și Irlanda de Sud -devenită Statul Liber Irlanez în 1922. A doua jumătate a secolului al XX-lea a fost marcată, în Irlanda de Nord, de lupte violente între protestanți, numiți și loialiști, care doreau să rămână parte a Regatului Unit și catolici, cunoscuți ca naționaliști, care doreau o Irlandă unită, nesupusă regulilor englezilor. Pentru a ține în frâu ieșirile violente, la sfârșitul anilor ’60 s-a hotărât construirea unor ziduri temporare în Belfast. Acestea s-au dovedit a fi cu adevărat utile, astfel încât numărul lor a crescut. Deși în 1998 conflictul dintre protestanți  și catolici s-a încheiat formal, în prezent, în Irlanda de Nord încă mai există așa-numitele ziduri ale păcii care despart cele două comunități. Autoritățile s-au angajat ca până în anul 2023 acestea să fie dărâmate.

Alt zid cu altă istorie este cel dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Când războiul coreean a luat sfârșit în 1953, s-a semnat un armistițiu care, printre altele, prevedea și stabilirea unei zone demilitarizate între Coreea de Sud (Republica Coreea) și Coreea de Nord (Republica Populară Democrată Coreeană). Zona se întinde pe o lungime de 250 km și pe aproximativ 4 km lățime și, contrar denumirii, este cea mai puternic militarizată frontieră din lume. De-a lungul acesteia, pentru a evita ca cetățenii să treacă granița, a fost construit un gard de sârmă ghimpată.

Și Spania are ziduri menite să îi oprească pe posibilii imigranți din Africa să pătrundă în țară și, deci, în Uniunea Europeană. Zidurile sunt construite în sudul extrem al țării, în două orașe-enclavă de dimensiuni mici (Ceuta și Melilla), situate în afara Peninsulei Iberice, la granița cu statul Maroc. De altfel, construcția lor a fost finanțată chiar de Uniunea Europeană în 1995 cu scopul clar de a nu permite pătrunderea imigranților din Africa. Parțial, scopul a fost atins, însă tot există persoane care trec granița ilegal, înotând.

Ne mutăm atenția și asupra celor două ziduri dintre Malaysia și Thailanda, înălțate în anii ’70, de fiecare dintre cele două țări, pentru a combate contrabanda și pentru a preveni pătrunderea membrilor gherilelor comuniste în Malaysia prin Thailanda. Spațiul dintre cele două ziduri, însă, s-a transformat, de fapt, într-un mic paradis al contrabandiștilor și al traficanților de droguri, ceea ce i-a determinat pe cei doi vecini să ia în considerare dărâmarea acestora și construirea unui singur zid comun.

Ziduri mai găsim și între Egipt și Fâșia Gaza, între India și Pakistan ș.a., iar din 2006 până în 2010 puteam să vedem cum începuse să ia contur și zidul -mult dezbătut astăzi- între Mexic și SUA. Președintele Obama a suspendat acest proiect, care se pare că va fi reluat.

Până atunci, nu uitați, istoria continuă.

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 20 febriarie 2017