Avem turiști străini, dar nu ne prea pasă de ei. FPTR: ”Pe vremuri, Eforie Nord și Sud erau vii 11 luni din 12”

reclama.jpg

Litoralul românesc era foarte apreciat în perioada comunistă
Litoralul românesc era foarte apreciat în perioada comunistă

Avem din ce în ce mai mulți turiști străini, însă nu facem suficiente lucruri pentru a le oferi condiții decente. Datele Institutului Național de Statistică arată că aproape două milioane de turiști străini au vizitat România în primele 9 luni din 2016, în creștere ușoară față de aceeași perioadă a anului trecut. Ei au cheltuit puțin peste un miliard de euro. ”Dezinteresul autorităților locale și naționale continuă să țină pe loc turismul”, reclamă, la RFI, Nicolae Bucovală, prim-vicepresedinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Cei aproximativ 1,93 de milioane de turiști străini cazați în primele nouă luni ale acestui an în unitățile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, adică puțin peste un miliard de euro. Datele reies dintr-un comunicat al Institutului Național de Statistică.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (56,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total.

În scop particular au venit în România, în perioada menționată, 43,4% din numărul total de turiști nerezidenți. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități.

'Principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul (73,6% din numărul total de turiști). Autoturismele proprii au reprezentat 14,3%, urmate de autocare și autobuze, cu 10,3%, alte mijloace (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,8%', se mai arată în comunicatul citat de Agerpres.

FPTR: Până la revoluție, Eforie Nord și Sud funcționau 11 luni din 12, erau vii

Nicolae Bucovală (FPTR): În ultimii doi ani asistăm la o mișcare turistică. România, ca destinație, a devenit destul de interesantă, atât pe zona de turism cultural - mă refer la mânăstiri-, la turismul de munte, la turismul de business și turismul de litoral. Mai prost stăm la această oră cu Delta, care nu are atât de mulți turiști străini. Dar față de anii precedenți și acolo asistăm la o ușoară creștere. Creșterea vizibilității României ca destinație, în ultimii doi ani, trebuie pusă și pe seama investițiilor care s-au derulat în întreaga țară, nu doar pe litoral. Au apărut hoteluri modernizate, de patru, chiar și de cinci stele. În stațiunile de pe litoralul românesc sunt în special hoteluri de patru stele. Cele de trei stele s-au modernizat. Însă aici avem o problemă. Dacă investitorul român, autohton își face treaba în ceea ce privește investițiile, stăm mai rău la capitolul autorităților locale, care nu au înțeles să își facă treaba. Dacă mergeți de la Mamaia până în sudul litoralului o să găsiți pancarte la intrarea în fiecare stațiune, pe care scris „stațiune de interes național”. Guvernul ar trebui să intervină și să facă pentru fiecare stațiune un plan urbanistic, să nu se mai construiască alandala.

Reporter: Cum apreciați că s-a situat turismul în topul priorităților pentru ultimele guverne din România?

N.B: Nu pot să spun că turismul a fost o prioritate pentru vreun guvern de la revoluție încoace. Autoritatea pentru Turism, așa cum se numește acum, a fost întotdeauna agățată în coada vreunui minister, nu a avut un buget, iar banii de promovare au lipsit mereu. Anul acesta nu am avut bani de promovare a ceea ce se întâmplă la noi în țară din punct de vedere turistic. Dacă ne uităm și ne comparăm cu vecinii noștri, acolo există un minister al Turismului...

Rep: Vreți să spuneți cu vecinii noștri bulgari.

N.B: Bulgari, da. Acolo este același ministru de vreo 16 ani. El își dezvoltă și își pune la punct o strategie de promovare a turismului bulgar. Noi nu facem asta. Dacă dați drumul la CNN sau pe alte posturi TV de afară o să vedeți ce reclame au bulgarii și o să vedeți ce reclame inexistente avem noi.

Rep: Aceleași date ale Institutului Național de Statistică relevă că principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul. Trei sferturi dintre ei au ajuns așa. Doar undeva la 14% au venit cu mașina și 10% cu alte mijloace. Este și lipsa infrastructurii, a autostrăzilor, o piedică importantă?

N.B: Sigur că da. Uitați-vă cel puțin pe zona de graniță cu Ungaria și din nordul Moldovei. De acolo este foarte greu de deplasat în spre litoralul românesc, în condițiile în care nu ai decât o autostradă, București - Constanța. Aceasta este destinația de vară primordială la noi. Cred că turiștii înnebunesc până la București pe drumurile noastre. De la Oradea până la Constanța faci 14 ore. Cei cu copii, indiferent de vârstă, înnebunesc să stea într-o mașină 14 ore de mers spre litoralul românesc. Dar nu este numai acest lucru. Nu știm să ne punem în valoare. Nu știm să ne promovăm . Uitați-vă la aeroportul Kogălniceanu. Pe vreme partidului comunist traficul pe Kogălniceanu era de 1.100.000 de turiști. Acum avem un trafic de peste 100.000 de turiști. Facem eforturi să aducem diverse chartere pe aeroportul Kogălniceanu, dar nu este suficient ca numai agentul economic să vină cu reduceri de tarife ca ei să poată să își desfășoare activitatea pe un aeroport de genul acesta.

Rep: Ceea ce ne spuneți este foarte trist. Este destul de evident că România are multe de oferit din punct de vedere turistic...

N.B: Categoric. Suntem una dintre țările care chiar au de oferit mai mult decât cei din jurul nostru. Numai dacă ne referim pe zona baleară, România este pe locul doi ca deținătoare de baze de tratament destul de bune. Numai că o parte dintre ele au trecut în zona privată, în timp ce altele zac așa cum au fost odinioară și nu a mai băgat nimeni bani în ele de pe vremea lui Ceaușescu. Până la revoluție, stațiunile Eforie Nord și la Eforie Sud, funcționau pe zona balneară unsprezece luni din doisprezece. Aceste orașe erau vii. Era o forfotă permanentă. Delăsarea și inexistențța unui plan de promovare la nivel național, de guvern, face ca România să nu fie în topul preferințelor în turismul mondial.

În urmă cu 30-40 de ani, litoralul românesc era preferat de mulți turiști:

Sursa: youtube

Ascultă interviul acordat RFI de Nicolae Bucovală, prim-vicepresedinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc:

 
Nicolae Bucovală, prim-vicepresedinte FPTR, despre starea turismului românesc