Tot mai mulţi elevi la profesionale. Expert la RFI: Se fac pași importanți pentru revigorarea școlilor de meserii

sc_prof.png

Image source: 
en.wikipedia.org

Numărul elevilor înscriși în învățământul profesional a crescut simțitor, cu peste o treime, comparativ cu anul trecut, arată datele Institutului Național de Statistică. S-au înscris la o școală profesională, în anul școlar 2015/2016, peste 68 de mii de elevi, cu 35% mai mulți decât în anul anterior.

Autoritățile au înțeles, după  ce au redirecționat ani la rândul elevi către licee tehnologice și au desființat de facto învățământul profesional,că nu toți copiii au datele pentru a urma o carieră academică, spune, la RFI, Eugen Palade, expert la centrul Educația 2000+

Se fac pași importanți pentru revigorarea școlilor profesionale, inclusiv în parteneriat cu mediul privat. Cu toate acestea, mai spune Eugen Palade, inserarea la scară largă a învățământului profesional dual în România (cel bazat, printre altele, pe încheierea unui pre-contract de muncă încheiat de agentul economic și elev) nu este numai o chestiune tehnică, ci și una care se lovește de obstacolul cultural:

 

Eugen Palade: În 2008 a existat o decizie a Ministerului care a anulat cifra de şcolarizare de la şcoala profesională. A însemnat desfiinţarea de facto a şcolii profesionale, toţi absolvenţii de clasa a 8-a fiind orientaţi către liceu. Către liceul tehnologic mai exact şi este vorba, din nefericire, de o selecţie negativă. E vorba mai cu seamă de cei care aveau cele mai slabe rezultate. Ştiţi, faimoasa repartizare computerizată, potrivit căreia fiecare copil trebuia să-şi aleagă un liceu. Ori când ai media 2 sau 3, ce liceu poţi să-ţi alegi? Liceul tehnologic a fost cel ales şi rezultatele s-au văzut câţiva ani mai târziu, când la bacalaureat s-a văzut dezastrul: numeroase licee tehnologice cu 0% rată de promovabilitate.

Rep: Şi-au dat seama între timp autorităţile că au făcut o greşeală?

E.P.: Evident. Şi au fost şi ajutaţi să-şi aducă aminte. Problema este parţial rezolvată prin aceea că s-a revigorat cumva, la iniţiativa Ministerului, şcoala profesională. Sunt şi acum iniţiative interesante referitoare la reformarea şcolii profesionale, aşa cum este ea astăzi. Bunăoara, zilele acestea are loc o dezbatere publică referitoare la ideea includerii învăţământului de tip dual în învăţământul profesional românesc. Foarte interesant, să vedem în ce măsură se va putea realiza.

Rep: În ce măsură au ajutat acele iniţiative private, venite din partea germană sau austriacă de învăţământ dual la Cluj, Sibiu...

 E.P.: Şi la Braşov! Au ajutat fără îndoială. Au arătat că există modele alternative la ceea ce avem în momentul de faţă, că un parteneriat autentic cu angajatorul, cu mediul de afaceri este în măsură să rezolve problema. Însă cred că generalizarea peste noapte a învăţământului dual ar fi o greşeală. Braşovul, Sibiul, Timişoara, nu sunt reprezentative pentru tot teritoriul ţării. Acolo sunt angajatori mari, companii străine, întreprinderi foarte puternice care se pot angaja într-un parteneriat real cu instituţiile publice. Ce se întâmplă în Teleorman, Botoşani, etc. e foarte greu de spus. În ce măsură acolo vom găsi parteneri pentru a dezvolta sistemul de învăţământ dual. Dar există o discuţie publică şi lucrul acesta este foarte bun.

Rep: Revin la creşterea de peste 35%. Cum o explicaţi? E consecinţa căror acţiuni?

E.P.: Unu: există la ora actuală locuri la şcoala profesională. Cifră de şcolarizare, deci copiii au, administrativ, cum să rezolve această problemă. În al doilea rând, după semnalele foarte usturătoare aduse de bacalaureatul cu 0% promovabilitate, unii au început să înţeleagă că poate nu este menirea lor să parcurgă un liceu, un traseu profesional de tip academic, teoretic şi că ar trebui să se îndrepte spre domeniul meseriilor, al activităţilor practice. Nu este nicio ruşine din acest punct de vedere. Este o normalitate. Dacă vă uitaţi ce se întâmplă în Elveţia, de exemplu, o să vedeţi că majoritatea copiilor se îndreaptă spre învăţământul profesional şi mai puţin spre învăţământul tehnic. Acolo, învăţământul profesional asigură acces la locul de muncă.

Rep: Studiul celor de la INS scoate la iveală o problemă destul de mare: învăţîmântul profesional este foarte slab dezvoltat în mediul rural. Ce s-ar putea face în acest sens? Există iniţiative?

E.P.: Există iniţiative, dar este destul de complicat. Învăţământul profesional este organizat după sfârşitul clasei a 8-a. Asta înseamnă că toţi copiii ar trebui să se deplaseze spre zona urbană. Pur şi simplu nu există infrastructura necesară. Tot parteneriatul cu mediul de afaceri ar putea rezolva, cred eu, această problemă.

Rep: Sectorul privat n-ar fi interesat să deschidă unităţi de învăţământ profesional pentru că e încă prea devreme?

E.P.: Aici e vorba de diferenţe de strategie a diverşilor angajatori. Unii sunt foarte dispuşi să facă acest lucru, alţii sunt reticenţi. Nu pot fi obligaţi. Vedeţi, inserarea învăţământului dual într-o ţară precum România nu este numai o chestiune tehnică, ci şi una culturală. În Germania, Austria, Danemarca, Elveţia, societatea este construită altfel. Acolo există o altă înţelegere a rolului partenerilor sociali în rezolvarea problemelor şcolarizării. Acolo în mod firesc angajatorii şi ministerele Educaţiei îşi împart rolurile.

 

 

 
Ascultă aici interviul cu Eugen Palade: