S-a dat startul cursei pentru şefia Parchetului General

Ministerul Justiției a anunțat oficial candidații pentru funcția de Procuror General al României : este vorba de Gheorghe Ivan, Oana Hăineală, Augustin Lazăr și Codruț Olaru. Următorul pas procedural va consta în audierea candidaţilor de către ministrul justiţiei, în perioada 18 - 22 martie urmând ca în data de 23 martie, ministrul să trimită propunerea către Consiliul Superior al Magistraturii şi apoi către Preşedintele României, până la data de 22 aprilie 2016.

În prezent, Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, asigură interimatul la conducerea Parchetului General, după ce Tiberiu Niţu şi-a dat demisia după ce numele său a apărut în dosarul privind scandalul coloanelor oficiale de care ar fi beneficiat la rândul său în baza unui protocol cu ministerul de interne. Pentru desemnarea unui Procuror General cu drepturi depline s-au înscris acum în cursă aşadar Codruţ Olaru, fost procuror şef al DIICOT şi actual adjunct al Procurorului General, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Oana Hăineală, fost preşedinte şi actual reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale în CSM şi Gheorghe Ivan, fost procuror-şef al DNA Galaţi iar în prezent procuror la Parchetul General.

Acum, ce spune legea despre desemnarea Procurorului General? Ei bine, potrivit legii, atât acesta cât şi procurorii şefi ai tuturor parchetelor, inclusiv şefii DNA şi DIICOT, sunt  numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Mandatul este de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Într-o primă etapă, ministrul Justiției vine cu o propunere de candidat pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, pe care o înaintează CSM, pentru aviz. În principiu este bine că acum în cursă s-au înscris suficienţi candidaţi dar gradul de subiectivitate în desemnarea deţinătorilor acestor funcţii cheie rămâne alarmant de ridicat, spune la RFI preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan. Ea spune că subiectivitatea rezultă inclusiv din faptul că ministrul a ales să organizeze o selecţie în cazul procurorului general dar a propus-o direct pe Laura Codruţa Kovesi pentru un nou mandat la şefia DNA.  

« Este critica pe care noi am făcut-o constant şi transparenţa trebuie să înceapă de la ministerul justiţiei pentru că ministrul este cel care va propune candidatul ori dacă se merge pe această variantă ca audierile publice să fie făcute doar la CSM e oarecum tardiv pentru că nu vom ştii de ce dintre candidaţi a fost aleasă o anumită persoană. Pe de altă parte, şi anul acesta s-a pierdut din start, revenind la modalitatea diferită de selecţie aleasă de ministru pentru şeful DNA. S-a pierdut astfel şansa de a avea încredere în această procedură şi pornind din start greşit este foarte greu să spui că de data aceasta procedura a fost transparentă şi nu mai putem suspecta înţelegeri sau alte chestiuni subiective (...) Toate aceste chestiuni, dacă stai să le aduni, pun din nou sub semnul întrebării o procedură foarte delicată şi foarte importantă pentru sistemul judiciar românesc şi a fost în mod explicit arătată în cadrul raportului de ţară al Comisiei Europene necesitatea de a asigura obiectivitate, transparenţă şi egalitate de şanse în această procedură ori cred că am ratat din nou », spune la RFI Dana Gârbovan. 

Revenind la procedura de numire, să mai spunem că fiecare candidat vine cu o mapă profesională care trebuie să conțină o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu a colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese actualizată. În plus, mapa profesională trebuie însoțită și de un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului și zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea. În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să verifice dacă procurorul a făcut sau nu parte din serviciile de informații. Toate aceste filtre sunt importante pentru că, deşi nu se poate implica în cursul dosarelor de urmărire penală, un Procuror General dă în general tonul şi de totala sa independenţă depind multe dosare grele ale tranziţiei româneşti. Dana Gârbovan explică faptul că procurorul general are «în primul rând un rol de management pe tot ce înseamnă parchete, inclusiv DNA şi DIICOT ». « Contează foarte mult tonul pe care îl dă. În dosarele sensibile contează mult dacă eşti încurajat să le continui sau nu », spune Dana Gârbovan. « Sunt preocupări şi vor fi provocări şi pentru viitorul Procuror General de a continua să menţină parchetele independente şi în afara oricăror sfere de influenţă şi oricăror presiuni, indiferent din ce parte », crede preşedintele UNJR.  

Anul trecut, potrivit unui recent bilanţ al Parchetului General, procurorii Parchetelor din toată țara, fără a lua în calcul DNA și DIICOT, au dispus măsuri asigurătorii în dosarele penale în valoare de peste 10 miliarde lei, au avut spre soluționare peste un milion opt sute de mii de cauze din care au fost soluționate peste 640 de mii de dosare, respectiv 35%. Dintre acestea, peste 42 de mii au fost soluționate prin trimitere în judecată.