O altă oroare a conflictului din Siria: epidemiile

siria2.jpg

Mai multe epidemii au fost semnalate de medicii rămași în Siria

După doi ani şi jumătate de conflict, criza umanitară din Siria este tot mai gravă. Sunt peste 115.000 de morţi şi milioane de refugiaţi. Dar recent au izbucnit şi multiple epidemii, unele grave, precum cea de poliomielită. În anumite zone, oamenii nu au nici medicamente şi nici hrană și au ajuns să mănânce câini și pisici.

Întregul sistem de sănătate al ţării s-a prăbuşit din cauza războiului civil. Medicii din Siria, câţi au mai rămas, au semnalat apariţia mai multor epidemii - de la febră tifoidă la hepatită A, pojar şi boala parazitară endemică Leişmanioza. Însă cel mai problematic este, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, că a apărut epidemia de poliomielită, paralizia infantilă, ce fusese eradicată în Siria încă de acum 14 ani, relatează “The Telegraph”. Aceste explozii de epidemii sunt semn că autorităţile nu mai au capacitatea să administreze vaccinuri şi că tot mai puţini oameni au acces la servicii medicale de bază.

Cât de gravă este situaţia? Circa 22 de oameni din provincia Deir Ezzor, din nord-estul Siriei, prezintă simptome ale poliomielitei, chiar dacă acestea încă mai trebuie confirmate de laborator, a indicat Oliver Rosenbawer, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Din anii 50 şi până în prezent, programele de vaccinare din majoritatea statelor lumii au redus enorm cazurile de poliomielită, dând speranţe ca va fi curând eradicată pe plan mondial. Anul trecut se înregistraseră în toată lumea doar 223 de cazuri faţă de peste 350.000 în 1988.

“Suntem îngrijoraţi de această epidemie din Siria. Cât timp există poliomielită chiar şi într-un singur loc din lume, toată lumea e în pericol. Tragedia este că nu există medicament, singura metodă de a combate boala e prin vaccinare. O dată ce ai luat-o, e pe viaţă”, spune expertul OMS.

Aceste servicii medicale de bază sunt în prezent o utopie în zonele unde se duc lupte între rebeli şi forţele guvernamentale, unde populaţia încă rămasă este sub un tir constant şi unde și furturile şi răpirile sunt la ordinea zilei.

 

Fără medici, fără medicamente, fără mâncare

 

Un alt studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în urmă cu câteva luni a indicat că peste 35% din spitalele publice siriene au fost afectate în bună parte sau distruse complet în conflict. Mai grav, sunt zone ale ţării de unde trei sferturi din  personalul medical a fugit din calea violenţelor.

Un alt motiv e mizeria şi lipsa altor servicii de bază precum  cele ale strângerii gunoiului. De pildă la Alep, de unde gunoaiele nu au mai fost colectate de pe străzi din această vară, a izbucnit un focar de leişmanioză, boală provocată de un parazit, ce cauzează la om ulceraţii ale pielii asemănătoare cu lepra. Doctorii au înregistrat zeci de mii de cazuri ale acestei infecţii, notează “The Telegraph”.

Iar riscul răspândirii acestor epidemii creşte o dată cu exodul populaţiei către ţările vecine ale Siriei. Unele cazuri de leişmanioză au fost de pildă semnalate de organizaţia Medici fără Frontiere în taberele de refugiaţi din Liban. Tot la sirieni ajunşi în Liban a fost înregistrată şi o epidemie de pojar.

Există o problemă la fel de gravă și de urgentă ca epidemiile: înfometarea oamenilor care sunt efectiv captivi în orașele asediate de forțe guvernamentale. Unii trăiesc așa de peste un an. De pildă autoritățile au blocat fluxul de alimente și medicamente către trei cartiere mărginașe ale Damascului, controlate de rebeli. Pentru a împiedica moartea lor prin înfometare, un imam local a emis o fatwa prin care dă liber la consumul de câini și pisici, interzis de Islam.

În ciuda acestei crize umanitare, diplomaţii occidentali nu au reuşit încă să convingă opoziţia siriană să participe alături de regimul Assad la conferinţa de pace de la Geneva, de luna viitoare. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitoarele săptămâni.