Concluziile recensământului din 2011

la5552-001-0-bebe.jpg

Sursa foto : Getty/ Camille Tokerud

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii joi, 4 iulie, rezultatele definitive al recensământului din 2011, date din care a reieşit că populaţia României a scăzut cu peste un milion şi 500 de mii de persoane faţă de precedentul recensământ astfel încât nu mai putem vorbi de „22 de milioane” ci doar de puţin peste 20 de milioane de români.

Din datele strânse de statistică reiese că populaţia stabilă ar fi ajuns la 20 de milioane 121 de mii de persoane, dintre care 51,4 la sută femei. Aşadar, 1 milion 559 de mii persoane nu mai figurează în statistici şi INS crede că acest lucru s-a întâmplat « în principal din cauza migraţiei externe". Institutul de Statistică a mai informat că Bucureştiul era la data recensământului, adică la 20 octombrie 2011, cel mai locuit oraş cu o populaţie de peste 1 milion 88 de mii de persoane, urmat de Iaşi. În topul judeţelor populate se numără Prahova, Cluj, Constanţa, Timiş şi Dolj. La polul opus, judeţele cu cei mai puţini locuitori ar fi Covasna, Tulcea, Sălaj, Mehedinţi, Ialomiţa şi Giurgiu. În privinţa raportului dintre cei care locuiesc la ţară şi cei care trăiesc la oraş, balanţa înclină în favoarea celor din urmă care reprezintă 54 la sută din totalul populaţiei stabile.

În urma recensământului, INS a concluzionat că există însă semnale serioase de alarmă privind îmbătrânirea populaţiei...Din datele culese în 2011 reiese că în 2011 copiii între 0 şi 14 ani deţineau o pondere de 15,9 la sută în totalul populaţiei stabile. Populaţia tânără reprezintă 12 procente, persoanele mature formează majoritatea având o pondere de este 55 la sută, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16 la sută din total. INS estimează astfel că aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vârstă de muncă, între 15 şi 64 de ani, în creştere alarmantă potrivit INS. Astfel, în 1992 numărul de persoane vârstnice care reveneau la o sută de persoane tinere era de 48 în 1992, a urcat apoi la aproape 80 în 2002, pentru a ajunge la aproape 102 în 2011. Politicienii au profitat de aceste date pentru a se arăta îngrijoraţi de perspectivele economice şi pentru a cere măsuri de încurajare a natalităţii.

Pe de altă parte, INS evaluează la 727.500 numărul de persoane plecate la muncă în străinătate dar admite că această cifră reprezintă de fapt doar aproximativ 30 la sută din cifra reală a persoanelor aflate în afara ţării pentru cel puţin un an, care corespunde datelor Eurostat, potrivit cărora 2,2 milioane de români locuiesc în străinătate. INS spune că în 77 la sută din cazuri scăderea populaţiei a fost provocată de migraţie în timp ce sporul natural negativ, ar fi contribuit doar în proporţie de 22,5 la sută.

În fine, la recensământ autorităţile au vrut să afle şi structura etnică a populaţiei şi pe cea religioasă... Din datele finale ar reieşi că 86,5 la sută dintre români sunt ortodocşi, 4,6 la sută romano-catolici, 3,2 la sută reformaţi şi doar 0,2 la sută atei atei. Vă reamintim însă că înregistrarea etniei, a limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Din recensământ mai reiese astfel că maghiarii şi romii sunt cele mai numeroase minorităţi etnice din România. Populaţia de etnie maghiară se ridică la  1.227.000 de persoane reprezentând 6,5 la sută din populaţie, iar numărul celor care s-au declarat romi se rdică la 621.600 de persoane, echivalent cu 3,3 la sută, potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011. Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5 la 3,3 la sută şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană.

Nu în ultimul rând, din datele finale ale recensământului reiese că numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat în ultimii zece ani, de la puţin peste 7 la sută în 2002 la peste 14 la sută din populaţie.Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, peste 44 la sută dintre români au nivel scăzut de educaţie, 41 la sută - nivel mediu  şi 14,4 la sută - nivel superior. Comparativ cu datele recensământului din 2002, a crescut procentul persoanelor cu nivel mediu de educaţie şi cu nivel scăzut de educaţie. De asemenea, a scăzut şi procentul persoanelor analfabete, de la 2,6 în 2002 la 1,4 la sută.