Moştenitorii brevetului unui inginer român cer României despăgubiri de şase miliarde de euro

Un proces mai puţin obişnuit a început luni la Bucureşti. Moştenitorii francezi ai brevetului unui inginer român cer statului român şase miliarde de euro, pentru un brevet în domeniul forajului petrolier, confiscat de comunişti. Informaţia a fost publicată de cotidianul francez La Croix.

Este pentru prima dată când se înaintează plângere pentru un astfel de brevet. Procesul va avea loc într-un tribunal civil din Bucureşti. În cauză este brevetul pentru un procedeu special de foraj petrolier, inventat în perioada interbelică de inginerul român Ion Basgan. Acum, moştenitorii francezi ai cumpărătorului francez vor să recupereze o parte din suma ce ar fi fost câştigată dacă brevetul nu ar fi fost confiscat de comunişti. Practic, cei cinci copii ai unei familii din Lyon - familia Thibaudet – se vor lupta cu statul român, pentru o despăgubire în valoare de şase miliarde de euro. Tatăl lor cumpărase drepturile asupra invenţiei lui Ion Basgan, însă aceste drepturi au fost confiscate de regimul comunist, scrie cotidianul catolic La Croix.

După schimbarea de regim, mai exact în 2005, România a adoptat o lege pentru despăgubirea victimelor comunismului, dar textul se referea numai la bunurile imobiliare. În 2008 abia legea a fost extinsă să cuprindă şi activele nemateriale.

Aşadar, în centrul plângerii se află procedeul inventat de un inginer român genial, Ion Basgan. El este cel care a pus la punct procedeul numit “foraj rotativ, prin rotație percutantă și prin amortizarea presiunilor hidromecanice”. L-a brevetat în 1934. Procedeul a revoluţionat industria petrolieră, spune Nicolae Diaconescu, directorul muzeului de industrie din Bucureşti. A permis creşterea vitezei de forare cu peste 30%, dar şi creşterea adâncimii până la care se poate fora. Procedeul a fost preluat în toată lumea.

Pe 22 aprilie 1940, însă, inginerul român a decis să-şi vândă brevetul ataşatului militar francez din România, Jean-Philibert Thibaudet. În acest fel, inginerul ar fi vrut să-şi pună la adăpost invenţia, în prag de război.

 

Luptă între fraţi

 

După război, societatea lui Ion Basgan a fost naţionalizată, iar proprietarul, trimis într-o zonă defavorizată a României. Ataşatul militar nu a încercat să-şi obţină drepturile pentru brevet. Printre primii care s-au interesat de drepturile băneşti ce ar fi decurs din aplicarea invenţiei este unul dintre copiii inginerului, cu nume omonim: Ion Basgan. Este vorba de unul dintre copiii care a rămas în România, a făcut carieră în Poliţie şi apoi a devenit senator, scrie La Croix.

În 2009, fără să ştie că tatăl său vânduse brevetul în 1940, era pe punctul de a obţine o despăgubire. Fratele său vitreg, stabilit în Elveţia, a descoperit ce se întâmplase cu brevetul şi a blocat în justiţie despăgubirea. Cu alte cuvinte, după lupta dintre moştenitor şi statul român a apărut şi o luptă între fraţi. Fiul stabilit în Elveţia a găsit dovada vânzării, apoi a contactat familia Thibaudet şi a ajutat-o să deschidă procesul în România.

Unul dintre copiii ataşatului francez, Jean-Yves Thibaudet, un pianist francez cunoscut, povesteşte că îşi aduce aminte că tatăl său a stat o perioadă în România şi că întreaga afacere se reduce de fapt la ceva foarte simplu: un inventator a fost jupuit de un stat de nişte bani pe care ar fi trebuit să îi primească. “Şi acest stat trebuie să restituie drepturile”, consideră pianistul.

Ion Basgan-fiul susţine totuşi că el este cel care are dreptul la moştenire şi că respectivul contract de cesiune nu era decât un document formal fără valoare juridică. Totuşi, poziţia sa este puţin discutabilă, de vreme ce senatorul Ion Basgan este autorul amendamentului din 2008, care a extins legea restituţiei şi la brevete. “Nu am iniţiat legea pentru propriul meu interes”, se apără moştenitorul. Fără a fi prea convingător, comentează La Croix.

La audienţa de marţi, tribunalul va decide dacă plângerea va fi sau nu judecată. Ministerul român de Finanţe a explicat că se va conforma deciziei Justiţiei. Cazul este cu atât mai complicat cu cât moştenitorii din România-fiii inginerului susţin că Statele Unite au confiscat la un moment dat brevetul şi cer Americii o sută de miliarde de dolari. Guvernul american a încercat să ajungă la o înţelegere cu inginerul, la sfârşitul anilor 60, însă acesta a refuzat, deoarece proprietatea aparţinea statului comunist.

În orice caz, toată povestea demonstrează că la 22 de ani după prăbuşirea comunismului, statul român tot nu s-a desprins de trecut, conchide La Croix.