Universităţile franceze, sub cele americane şi britanice

harvard.jpg

Universitatea Harvard (Sursa: http://www.hcvp.co)

Universitàtile franceze sunt prost vàzute! In clasamentul mondial de la Shanghai publicat anual în luna august, institutiile de învàtàmânt superior din Hexagon se claseazà pe locuri mediocre. In schimb, printre primele zece universitàti, se numàrà 8 americane.

Locul întâi Harvard, locul doi Stanford, pe trei MIT, samd. Doar britanicele Cambridge si Oxford, clasate pe locul 5 respectiv 10, nu sunt americane în topul celor mai bune 12 universitàti din lume. Prima institutie de învàtàmânt superior din Franta este universitatea Paris 11 - Orsay. Ea figureazà însà de abia pe pozitia 37 în clasamentul Shanghai. Doar alte douà universitàti franceze mai intrà in topul primelor 100. In topul 500, Franta se pozitioneazà pe un mediocru loc 8 - din 43 de tàri prezente - cu daor 20 de institute prezente; ea este astfel mult în spatele americanilor, britanicilor, germanilor sau japonezilor. In fapt, fatà de anul trecut, Franta ràmâne stabilà, pierde doar o universitatea în topul 500 dar mai multe dintre cele luate în seamà avanseazà în clasamentul de anul acesta.
Asteptat, temut dar si criticat, clasamentul de la Shanghai stabileste ierarhia primelor 500 de universitàti din lume în functie de premiile si publicatiile cercetàtorilor si fostilor elevi. Devenit - cam pe nedrept, spun unii - o referintà mondialà, clasamentul de la Shanghai a transformat învàtàmântul superior într-o competitie internationalà în care, trebuie spus, Franta pare prost armatà. De cum s-a creat acest clasament în 2003, el a fost însà si criticat pentru modul de selectie care ar favoriza criteriile anglo-saxone cum ar fi cercetarea si stiintele exacte în detrimentul învàtàmâtului si al stiintelor umane si sociale. De asemenea, clasamentul de la Shanghai nu ia în considerare decât textele publicate în englezà în reviste anglo-saxone - de cele maimulte ori Science sau Nature - centralizate pe "web of science". In sfârsit, de când a fost creat acest clasament, primul loc a fost ocupat tot timpul de Harvard.
Cu alte cuvinte, chiar dacà ràmâne influent, acest palmares trebuie relativizat, cel putin asa si-ar dori oficialii francezi care remarcà faptul cà nici Sorbona dar nici universitàtile de la Heidelberg sau Bologna nu îsi au locul cuvenit în clasamentul de la Shanghai. In apàrarea franeczilor, putem preciza cà în Franta existà universitàti dar si centre de cercetare si mari scoli - cu alte cuvinte, cercetarea este "împàstiatà" în dreapta si în stânga si oricum în Hexagon, primul institut de cercetare nu este unul de învàtàmât superiior ci CNRS - Cenrul national de cercetàri stiintifice. Un articol semnat deci CNRS va fi deci "pierdut" pentru clasamentul de la Shanghai. Francezii - dar nu numai ei - îsi pun acum mari sperante în viitorul clasament european multicriterii botezat U-Multirank ce-ar urma sà cartografieze între sistem de învàtàmânt superior si de cercetare din Europa pe baza a numerosi indicatori. O muncà colosalà care ar urma sà dea primele rezultate anul viitor.