Studiu: Cât costă delincvenţa în Franţa

costa-delincventa-franta.jpg

Cat costă delincvenţa în Franţa? Circa 150 miliarde de euro, spune specialistul, adică 7,5% din PIB-ul Franţei

Institutul pentru Justiţie, organism francez de analiză privat care se preocupă de soarta victimelor, a publicat la Paris un studiu interesant: cât costă delincvenţa în Franţa. Factura crimelor, delictelor, furturilor, omuciderilor şamd este uriaşă: 150 de miliarde de euro, în baza cifrelor din 2010, cu alte cuvinte, 7,5% din PIB-ul Franţei.

Vasile Damian:

Vasile Damian: La ce poate folosi această aritmetică oarecum morbidă?

AscultăDownload

Nucleul dur al delincvenţei - adică violenţele fizice sau sexuale, furturile, actele de vandalism, dar şi cheltuielile de securitate - reprezintă deja 80 de miliarde. În acest ansamblu intră şi crima organizată, care cauzează prejudiciul cel mai mare - circa 23 de miliarde de euro. Intră la acest capitol tot ce este proxenetism, contrafaceri şi traficuri de tot soiul. Dacă la toate acestea mai adăugăm fraudele sociale şi fiscale, infracţiunile rutiere, costul politicilor de securitate şi cât cheltuie poliţia şi jandarmeria, factura practic se dublează şi ajungem la faimoasele 150 de miliarde cheltuiete an de an. În plus, este vorba despre o estimare minimă... spune profesorul Jacques Bichot, economistul care a întomit raportul.

Întrebarea care i s-a pus frecvent este cum a cuantificat, cum a calculat costul financiar al unei omucideri sau cum a evaluat cât costă sentimentul de insecuritate. Ca bază de lucru s-a luat ceea ce folosesc şi casele de asigurări, specialiştii în siguranţă rutieră sau responsabilii din spitale care sunt confruntaţi zilnic cu acest tip de probleme şi care au deci cifre exacte privind un prejudiciu fizic sau moral.

Un exemplu este elocvent, cel al evaluării unei vieţi omeneşti. Pentru indemnizarea victimelor unor accidente rutiere, cifra care include şi costurile medicale şi administrative, dar şi „pierderile de producţie” - cifra oficială reţinută este de circa 1,3 milioane de euro pentru un mort, 136.000 de euro pentru un rănit spitalizat şi 5500 de euro pentru un rănit uşor. În afară de victimă şi apropiaţii ei, în calcul intră şi „societatea”. Statul şi organismele sociale sunt şi ele oarecum lezate de dispariţia unui om dacă considerăm că victima este un actor economic care produce ceva şi eventual chiar plăteşte impozite şi alte taxe.

Ne putem întreba la ce poate folosi această aritmetică oarecum morbidă. E foarte simplu, spune redactorul raportului: „Pentru a îndruma politica penală şi decizia publică – mai ales acum, în preajma unor alegeri prezidenţiale şi legislative. Multe studii statistice arată că 30.000 de locuri suplimentare în puşcării ar permite reducerea criminalităţii cu 30%. Investiţia pentru stat ar fi în acest caz de un miliard de euro pe an, dar câştigul pentru colectivitate ar fi de 11 miliarde”. O logică economică rece care cu siguranţă va declanşa critici vehemente, crede ziaristul de la Le Figaro, care comentează acest studiu inedit.