Raport: Străinii suspectaţi de furt în Franţa reprezintă o minoritate

gueant.jpg

Ministrul francez de Interne, în dialog cu poliţiştii români detaşaţi la Paris

ONDRP - Observatorul Naţional francez al Delincvenţei şi Răspunderii Penale - a publicat miercuri pentru prima dată statistici privind presupusa implicare a străinilor în furturi şi atacuri la integritatea persoanelor, comise în Franţa. Documentul de 89 de pagini bazat pe cifrele ministerului de Interne, ale Poliţiei şi Jandarmeriei, arată printre altele o creştere semnificativă a procentului de români.

Vasile Damian:

Numărul cetăţenilor de origine română învinuiţi pentru furturi de poliţia naţională şi jandarmeria franceză s-a dublat, practic, între anii 2008-2010. În 2010, circa 5,5 procente dintre suspecţii de furt erau de naţionalitate română, cifră care nu era decât de sub 3% cu doi ani mai devreme. Mai precis, în 2010, peste 9300 de români au fost interpelaţi pentru presupuse furturi.

Vasile Damian a citit raportul ONDRP şi ne prezintă un rezumat şi o analiză:

AscultăDownload

Cifrele prezentate de ONDRP - instituţie guvernamentală însărcinată să analizeze statisticile delincvenţei - confirmă aşadar declaraţiile lui Claude Guéant. În ultima vreme, ministrul francez de Interne a arătat insistent cu degetul înspre delincvenţa venită din România. Oficialul a reuşit de altfel să convingă autorităţile de la Bucureşti să coopereze mai îndeaproape cu prefectura pariziană, lucru care s-a soldat cu sosirea la Paris de o maniera permanentă, pe lângă poliţia judiciară franceză, a unor ofiţeri de legătură români.

Aceleaşi cifre publicate arată acum că proporţia de minori străini puşi în cauză pentru furt - un sfert din totalul anului 2010 - este şi ea în creştere, dar rămâne inferioară celei puse pe seama minorilor francezi. Proporţia de femei este însă mai mare printre străinii învinuiţi de furt.

În sfârşit, dacă aceste cifre reprezintă un nou semnal de alarmă, ele au darul şi de a pune unele lucruri la punct. Astfel, străinii suspectaţi de furt în Franţa nu reprezintă decât o minoritate - circa 20% - din totalul persoanelor învinuite. Cu alte cuvinte, francezii rămân principalii hoţi din Hexagon.

Ce înseamnă "oameni puşi în cauză" sau "învinuiţi"?

"Pus în cauză" - termenul folosit în raport s-ar putea traduce prin "învinuit" - nu înseamnă că respectivul este şi autorul delictului. El este doar un suspect interpelat de poliţie sau jandarmerie. Observatorul care a realizat studiul spune ca doar 40% din furturi sau tentativele de furt fac obiectul unei plângeri care, odată depuse, nu mai sunt elucidate decât în 15% din cazuri. Cu alte cuvinte, populaţia formată din suspecţi nu este neapărat reprezentativă pentru populaţia autorilor. E vorba doar de cei care s-au lăsat prinşi de poliţie. Apoi, printre suspecţi există unii care au fost număraţi o dată sau de mai multe ori, lucru des întâlnit mai ales în cazul unor furturi mărunte.

În al doilea rând, Observatorul notează că poate apărea un efect de lupă tot mai mare cu cât poliţia şi jandarmeria se concentrează mai mult asupra unei populaţii sau delicte anume. Cu alte cuvinte, dacă un ministru insistă pe un anume tip de delincvenţă, instituţia va produce mai multe cifre privind această delincvenţă, întrucât şi-a concentrat acţiunea pe elucidarea acesteia. Aşa s-ar putea explica de exemplu cum de numărul de minore românce suspecte de furt s-a triplat din 2008 până în 2010.

Cifrele publicate de organismul oficial francez trebuie aşadar relativizate. N-o spunem noi, ci o repetă chiar Alain Bauer, preşedintele ONDRP. Ele nu trebuie în orice caz folosite în scopuri abuzive - a se înţelege politice sau electorale. Bauer este de părere că această creştere a delincvenţei străine se datorează în primul rând unei "delincvenţe de subzistenţă. Furi deci din cauza crizei din propria-ţi ţară. Şi cu cât faptele incriminate sunt mai grave, cu atât străinii sunt mai puţin reprezentaţi.

Putem şi aici conchide spunând deci că criminalii cei mai mari rămân, la ei acasă, tot francezii.

Reacţii după publicarea raportului, cu două luni înainte de prezidenţiale

În primul rând, publicarea acestui raport survine cu doar câteva zile înaintea debutului discuţiilor în Parlamentul de la Paris - pe 1 martie - a unei propuneri de lege care urmăreşte expulzarea mai uşoară a străinilor condamnaţi în Franţa. Textul va fi însă probabil abandonat momentan, cel puţin, întrucât legislatura se termină o săptămâna mai târziu.

Reacţiile, în particular ale stângii, nu s-au lăsat mult aşteptate după publicarea acestui raport. Anturajul lui François Hollande, candidatul socialiştilor francezi şi favoritul sondajelor de opinie, a estimat că "acest studiu marchează intrarea în campanie a lui Nicolas Sarkozy de o manieră dezgustătoare". Un deputat din majoritatea conservatoare - partidul lui Nicolas Sarkozy - a apreciat însă că acest raport validează discursul preşedintelui ţinut la Grenoble în vara lui 2010, ocazie cu care Sarkozy făcuse pentru prima dată legătura clară între delincvenţă şi imigraţie. Frontul Naţional, partidul extremei drepte franceze, s-a bucurat şi el de apariţia acestui raport. "Pentru prima dată, un organism oficial face legătura între imigraţie şi insecuritate", spun şi acoliţii lui Marine Le Pen. Candidata mişcării la prezidenţiale promite că va pune capăt imigraţiei şi îi va expulza pe toţi străinii delincvenţi.