Francezii renunţă la restaurante în favoarea pacheţelului de acasă

Pe fond de criză economică, în rândul francezilor se constată o modificare a comportamentului "culinar" în special la locul de muncă. Se ştie că francezului îi place în general să mănânce bine. Spre deosebire de colegul său anglo-saxon, care în pauza de masă coboară în stradă, îşi cumpără un sandwich şi îl mănîncă în picioare, francezul se duce la restaurant unde stă cel puţin o oră.

Francezilor nu le place să mănînce pe fugă şi nu renunţă la un pahar de vin roşu sau "rosé" nici măcar la prînz. Multe întreprinderi mari dispun de cantine subvenţionate, unde atmosfera este oarecum aceeaşi: masa este luată în grup, devine un moment cde destindere.

În ultimul timp însă este observată, în multe companii private, o revenire la un vechi obicei - cel al pachetului de mîncare adus de acasă sau al "gamelei" adusă de acasă, în care se poate încălzi la microunde conţinutul. Românii au şi ei acest obicei, altfel spus de duc la locul unde lucreazà cu un "sufertaş". În lumea anglo-saxonă, sufertaşul este numit "lunch-box", care este din carton, în timp ce echivalentul japonez, din plastic, este "bento".

"Gamela" franţuzească

Un studiu realizat recent demonstrează că în urmă cu 8 luni, doar 12 la sută dintre francezi îşi aducea la serviciu "mîncare de acasă" în timp ce în prezent procentul a ajuns la 15 la sutà.

Motivaţiile sunt multiple. Prima dintre ele: restaurantele sunt scumpe. A doua este că unii s-au săturat să mănînce aceelaşi sortimente în diverse pizzerii sau restaurante de tip Mc'Donalds, de exemplu, dar şi în altele de tip Hippopotamus.

Pe fond de criză, unii francezi consideră că este păcat să arunce resturile de la cină, preferând să le păstreze pentru a doua zi la birou.

După cerere şi oferta!

Au apărut în librării cărţi de bucate care îi învaţă pe oameni cum să nu risipească nimic, să utiliezeze tot ce au în frigider şi să-şi compună singuri pacheţele cu mîncare pentru birou. Iar unele companii s-au echipat cu spaţii speciale pentru acest tip de "picnic", unde salariaţii găsesc mese, veselă şi microunde ca să-şi încălzească hrana adusă de acasă.

Există însă şi numeroase semnale de alarmă legate de obiceiurile alimentare ale francezilor: unii specialişti observă, de exemplu, că treptat francezii o iau pe urmele americanilor şi consumă multe grăsimi şi mult zahăr. Dacă tendinţa va continua, spun specialiştii, peste 50 la sută din populaţia Franţei va fi obeză în 2025. Francezii încep, de asemenea, să mănânce din ce în ce mai repede. În 1965, francezii petreceau cam două ore pe zi la masă, în timp ce în 1995 timpul investit în luarea mesei a devenit de o oră şi 20 de minute. Între timp, francezii au început să acorde mai mult timp micului dejun: 20 de minute în prezent, faţă de numai 10 minute în 1980 şi 5 minute în 1965.

Şi încă un detaliu: până recent, partea cea mai mare din bugetul francezului era cheltuită pe mîncare. Diversele crize din ultimul timp şi mai ales creşterea preţului la locuinţe îl obligă acum pe francez să pună pe primul plan cheltuielile legate de chirie sau locuinţă.