Francezii, fani fast-food

McDonald's împlineşte 30 de ani de la instalarea în Franţa - o ţară cu pretenţii în materie de bucătărie şi fără tradiţii de fast-food. Firma americană şi-a ameliorat imaginea şi filiala ei franceză este una din cele mai rentabile.

McDonalds celebrează 30 de ani de la instalarea în Franța într-o ambianţă optimistă, nu numai datorită bunelor rezultate economice, dar şi faptului că firma americană de fast-food pare să fi fost, în sfârșit, adoptată pe tărâmul francez. Chiar dacă nu a fost uşor.

Quel horreur! expresia consacrată urmată de un cutremur al întregului corp ca pentru a se debarasa de ceva teribil de dezgustător, asta era reacţia cea mai frecventă, acum zece ani, a oricărui francez care se respectă, când venea vorba de marca americană de fast food McDonalds.

Şi apoi lucrurile s-au mai schimbat treptat, căci orice părinte iubitor a trebuit să cedeze la un moment dat la cererile repetate ale copilului molipsit de entuziasmul unui coleg de grădiniţă sau de şcoală, şi atras de cadourile care însoţeau fiecare trecere pe acolo. Şi apoi, copiii se dau în vânt după tot ce se mănâncă la McDonalds, hamburgeri, cartofi prajiţi, kechup, Quel horreur! Totul e să fie ajutaţi la timp să se obişnuiască şi cu alte gusturi!

Acum zece ani, McDonalds reprezenta culmea a ceea ce francezii numesc cu voluptatea negaţiei, malbouffe, mâncare proastă, şi a rămas în istorie incidentul din 1999 când un sindicat al agricultorilor a demontat un restaurant McDonalds. Un eveniment care a constituit o veritabilă trambulină pentru cariera politică a liderului sindicalist de atunci, Josée Bové, în prezent deputat în Parlamentul European.

Într-un asemenea context ostil, McDonalds a fost nevoit să inoveze şi în contradicţie cu propria sa tradiţie, a început să propună salate, fructe proaspete şi să afișeze pe produse numărul de calorii. Chiar dacă aceste produse nu reprezintă decât 15-20 la sută din vânzări, ele constituie un atuu important în termeni de imagine. O altă transgresiune a regulilor din restaurantele fast-food, McDonalds nu exclude chiar introducerea servitului la masă pentru a se adapta îmbătrânirii clientelei.

Toate aceste eforturi au o motivaţie serioasă. Francezii care merg la McDo sunt mai puţin numeroşi decât clienţii din alte ţări, dar ei consumă mai mult. Ticketul la casă se ridică în medie la zece euro faţă de 3 în SUA. De aceea, Franţa este, după SUA, ţara cea mai rentabilă din lume. O performanţă ce se va verifica şi în bilanţul anului 2009 când McDonalds se aşteaptă la plus 10 la sută, o creştere deloc neglijabilă într-un an de criză.

Un succes explicat de inadaptarea restaurantelor franceze care nu au găsit soluţia de a propune meniuri ieftine şi nici produse de tip pizza italiană sau tapas spaniole. E drept că fast-food şi fois fras nu se prea împacă.