Evaluarea Națională 2022: Premiul I cu coroniță pentru analfabetismul funcțional

sorin_cimpeanu.jpg

Ministrul Educației, Sorin Cimpeanu
Sursa imaginii: 
Sorin Cimpeanu, Ministrul Educației/ Facebook

Evaluarea Națională 2022 indică cele mai multe medii peste 5 obținute de absolvenții de gimnaziu în ultimii 10 ani. Valoarea sistemului de învățământ nu este dată însă de cele peste 122.166 de medii peste 5, ci de slaba calitate a lucrărilor. O surpriză pentru ministerul Educației în ciuda faptului că experții educaționali și studiile PISA atrag atenția de ani buni că aproape 50% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei.

Peste 83% dintre elevi au luat medii peste 5 la Evaluarea Națională a anunțat în această dimineață Ministrul Educației. Este cel mai mare procent din ultimii 10 ani, de la introducerea, în 2012 a camerelor de filmat în clase.

Deși au fost identificate diferențe de corectare între evaluatori chiar și la partea de grilă, ceea ce i se pare inadmisibil, Ministrul educației se declară totuși mulțumit de organizarea examenului de anul acesta.  Nu și de rezultate însă.

Doar 6% dintre elevi au putut să scrie perfect românește.  Verbele "a vrea" , "a fi", sau substantivul "stradă", adjectivul "mândru" sau acordul pronumelui cu substantivul. 14% nu știu să scrie corect cuvintele date la forma cerută. Concluzie tristă, dar importantă pentru ce avem de făcut. Doar 43% dintre elevi știu să identifice verbele, 57 % dintre elevi au probleme  de scriere corectă, ortografie și punctuație. 15% dintre elevi nu au știut să răspundă corect la rezultatul calculului 10+10:10. Se naște în mod firesc întrebarea în ce măsură profesorii s-au ocupat de acești elevi”, spune ministrul educației.

Sorin Cîmpeanu reclamă pregătirea slabă a elevilor cu precădere a celor din mediul rural.  Ministrul Educației  consideră că profesorii sunt responsabili de faptul că elevii au probleme cu verbele a fi și a vrea și de asemenea că nu au reușit să rezolve probleme simple de algebră:

Analfabetismul funcțional afectează de ani buni aproape 50% dintre elevii din România 

Să subliniem totuși că problemele invocate de ministrul educației nu sunt o noutate pentru sistemul educațional din România. Fenomenul analfabetismului funcțional este puternic și semnalat recurent de experții educaționali.. Rezultatele ultimului studiu național de literație, realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO) arată că 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei.

Doru Căstăian, profesor științe socio-umane: Avem o problemă de mentalitate pedagogică și la profesori și la elevi

Profesorul Doru Căstăian spune la RFI că de regulă aceste subiecte argumentative sunt atât de previzibile și nefiind foarte numeroase în previzibilitatea lor, elevii pot găsi scurtături.

“Pot învăța pur și simplu eseuri argumentative, anumite formulări șablon, formulări standard care să se potrivească oriunde. Cu alte cuvinte pot fenta mai mult sau mai puțin partea cea mai importantă”, explică Doru Căstăian.

Profesor de logică și filosofie la Liceul de Arte "Dimitrie Cuclin" din Galati, Doru Căstăian este de părere că nici programele școlare și nici măcar subiectele nu îi împiedică pe profesori să predea mai mult în spiritul gândirii critice și nici pe elevi să trateze subiectele mai mult în felul acesta.

“Cred pur și simplu că e un fenomen de co-adaptare, un fenomen destul de trist până la urmă, în care profesorii încearcă de foarte multe ori să găsească soluții de urgență și scurtături pentru elevi care nu au, ajungând în clasa a XII-a competențele pe care se presupune că ar trebui să le aibă. Ce faci cu un elev care nu poate argumenta poziții simple? Care nu îți poate explica de ce a cumpărat de la magazin un produs și nu altul și care trebuie să argumenteze dintr-odată în favoarea concepției politice a lui Aristotel, să spunem. Păi ce faci? Faci un mic artificiu, îi livrezi un răspuns complex și memorându-l elevul poate să dea impresia că are realmente acea competență. Dar în fond, trebuie să admitem, asta e o formă de fraudă“, concluzionează profesorul Doru Căstăian.