Pe fondul crizei din Ucraina, Franța caută soluții pe termen lung pentru refugiați (analiză RFI)

Refugiații ucraineni ajunși la gara din Hendaye, în sud-vestul Franței, miercuri, 9 martie 2022.

Refugiații ucraineni ajunși la gara din Hendaye, în sud-vestul Franței, miercuri, 9 martie 2022.
Sursa imaginii: 
Bob Edme/AP via RFI

Puțin sub cinci milioane de ucraineni s-au refugiat în Europa de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina pe 24 februarie, potrivit Agenției ONU pentru refugiați. Aproximativ 100.000 au ajuns în Franța, unde ONG-urile acționează alături de consiliile locale pentru a-i ajuta. Pe fondul crizei, se pun întrebări cu privire la soluțiile pe termen lung și încep să apară tensiuni.

„Războiul din Ucraina a provocat una dintre cele mai mari crize umanitare din lume”, se arată în raportul anual al UNHCR publicat pe 16 iunie, indicând faptul că 4,9 milioane de oameni au fost înregistrați ca refugiați în peste 40 de țări.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, sărbătorită la începutul săptămânii, ONU a subliniat faptul că numărul persoanelor nevoite să-și părăsească țara a ajuns la 100 de milioane.

În afară de cei care au fugit din Ucraina, Organizația Mondială pentru Migrație (OIM) estimează că peste opt milioane de persoane s-au mutat în interiorul granițelor țării.

Mai mult de jumătate din cei care au părăsit Ucraina au trecut granița în Polonia, țară care a înregistrat 3,8 milioane de sosiri. Foarte mulți s-au îndreptat spre țările vecine, precum Ungaria, România, Slovacia și Republica Moldova.

Cu toate acestea, majoritatea au plecat spre alte state europene, 780.000 de refugiați ucraineni fiind înregistrați în Germania, aproape 367.000 în Republica Cehă, și peste 118.000 în Spania.

Femei și copii

Reprezentanții ONU spun că femeile și copiii reprezintă 90% din numărul celor care au părăsit țara, bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, care pot fi mobilizați în armată, neavând voie să plece.

În Franța, la sfârșitul lunii mai, erau 93.000 de refugiați ucraineni, potrivit șefului poliției Joseph Zimet, responsabil de una dintre unitățile guvernamentale de coordonare a crizelor. Se așteaptă ca numărul acestora să ajungă la 100.000 până la sfârșitul lui iunie.

În Franța, cei mai mulți refugiați ucraineni se află în regiunea Parisului, dar unii dintre aceștia s-au îndreptat spre orașele de provincie.


O femeie ce a părăsit Ucraina își sărută fiul după ce au ajuns la centrul pentru refugiați al organizației France Terre d'Asile din Paris, pe 7 martie 2022.
Sursa imaginii: 
Thomas Coex/AFP via RFI

Consiliul Municipal din Paris a deschis două săli de sport folosite ca centre de primire înainte de transferul la „Accueil Ukraine”, centrul de primire a refugiaților ucraineni, aflat pe Avenue Ernest Renan, nr. 15, în al 15-lea arondisment.

France Terre d’Asile (Tărâmul Francez al Azilului) este unul dintre zecile de ONG-uri care lucrează alături de consiliul din Paris pentru a ține legătura cu refugiații și a le găsi rapid adăpost în capitală sau în alte zone din Franța.

Până acum, au fost îndeplinite nevoile pe termen scurt, a declarat Julie Versino, directoarea de comunicare a ONG-ului, pentru RFI.

Facilitățile de care dispun nu sunt aceleași cu cele ale refugiaților din alte zone ale lumii, nu din motive politice, ci pentru că nevoile administrative și cazurile acestora sunt destul de diferite, spune aceasta.

„Cea mai mare provocare va fi să îi ajutăm pe acești oameni în privința cererilor administrative pe termen lung”, spune Versino, subliniind faptul că France Terre d’Asile a deschis recent un nou centru care ajută familiile să-și finalizeze actele, să găsească școli, locuri de muncă și oferă și alte forme de ajutor.


Președintele Franței Emmanuel Macron, al doilea din dreapta, vorbește cu o refugiată în timpul unei vizite la centrul de refugiați ucraineni din La Pommeraye, în apropiere de Mauges-sur-Loire, vestul Franței, pe 15 martie 2022. Centrul, condus de grupul France Horizon, găzduiește aproximativ cincizeci de refugiați care au ajuns pe 12 martie după ce au fugit din calea războiului din Ucraina.
Sursa imaginii: 
Yoan Valat/AP via RFI

Urmează o serie schimbări

Dar încep să apară întrebări privind gestionarea situației pe termen lung.

Schimbările au început deja să aibă loc, oamenii dându-și seama că s-ar putea să fie blocați aici pentru o vreme.

Spre exemplu, în orașul sudic Marsilia, un vas uriaș de croazieră care fusese pregătit pentru a găzdui de urgență refugiații ucraineni a fost închis pe 10 iunie, locuitorii fiind trimiși în diferite locații.

Condus de compania Corsica Linea începând cu luna martie, Le Méditeranée era cel mai mare centru de primire a refugiaților ucraineni din țară, putând să găzduiască până la 900 de persoane în același timp.

Nava a fost complet transformată pentru a găzdui în principal femei și copii, amenajând un centru de îngrijire a copiilor, o bancă și o agenție de recrutare.

Corespondentul RFI, Laure Lemeille, a precizat că majoritatea celor 400 de persoane rămase la bord până în ultima zi nu își doreau să părăsească mediul calm și confortabil, de teama unei noi schimbări și a începutului de la zero într-un alt loc.

Ca urmare, unii dintre aceștia au refuzat adăpostul oferit.

„Nu vor să plece și nu vor să meargă în locuri necunoscute, și nu vor să părăsească Marsilia. Speranțele de a ajunge pe un alt vas s-au spulberat, așa că le este dificil să-și imagineze că vor merge în altă parte”, a declarat Valentine de la ONG-ul SOS Solidarité pentru RFI.


Femeile ucrainene participă la o întâlnire despre găsirea locurilor de muncă la bordul navei „Le Méditerranée”, deținută de compania Corsica Linea, în Marsilia, sudul Franței. Vaporul a servit drept adăpost pentru refugiații ucraineni pentru mai mult de două luni. Fotografii din data de 26 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
i: Nicolas Tucat/AFP via RFI

Tratament diferit?

Reprezentanții Agenției ONU pentru Refugiați au aplaudat decizia statelor membre UE care au apelat pentru prima data la Directiva privind protecția temporară, oferind protecție specială și servicii pentru refugiații ucraineni.

Până acum, 3,2 milioane dintre aceștia au profitat de acest statut sau de alte sisteme naționale similare de protecție, a precizat agenția.

Dar cum rămâne cu refugiații care fug din calea conflictelor, dezastrelor și suferinței din alte colțuri ale lumii? Legile de azil UE pentru refugiații ucraineni nu se aplică și în cazul sirienilor sau afganilor.

Diferențele de tratament în funcție de naționalitate i-au deranjat pe unii oameni.

Chiar în Paris, guvernul a fost criticat pentru că a acordat prioritate ucrainenilor în fața oamenilor de alte naționalități, în special celor din țările africane.

Ian Brossat este adjunctul primarului din Paris privind acordarea de adăpost de urgență. La sfârșitul săptămânii trecute, acesta a declarat pentru Stéphane Duguet de la RFI că a fost surprins să vadă că statul nu a fost dispus să deschidă câteva dintre cele 500 de centre rezervate inițial ucrainenilor pentru refugiații de altă naționalitate.

În schimb, 140 de familii africane care aveau nevoie să fie transferate în această săptămână au fost trimise în sălile de sport ale orașului.

„Până acum, statul spunea că nu poate să ajute pentru că nu exista spațiu, acum ne spun că au spațiu, dar e destinat refugiaților ucraineni. Cred că trebuie să ne gândim că dacă există oameni care dorm pe străzi, atunci au nevoie de un loc unde să stea, indiferent de naționalitatea lor”, precizează Brossat.

ONG-ul Utopia 56, care a ajutat 7000 de refugiați anul trecut, a fost de acord cu faptul că statul nu ar trebui să facă diferențe între nevoile refugiaților ucraineni și a celor aflați într-o situație asemănătoare.

„Ar trebui să luăm în calcul dreptul fiecăruia de a obține adăpost, dreptul de a munci, dreptul la sănătate. De ce trebuie să dureze câteva luni pentru unele persoane?” a declarat Yann Manzi din cadrul ONG-ului pentru RFI.

Prefectura poliției și-a justificat decizia spunând că adăpostul de urgență „nu poate fi oferit” pentru mai mult de o noapte.

Studenții africani din Franța

Un alt exemplu ar putea fi situația dificilă a studenților africani care au fugit din Ucraina.

Aproximativ 23.000 de studenți africani se aflau în Ucraina la momentul izbucnirii războiului, 15.000 dintre aceștia fiind din țări francofone, potrivit lui Coumba Kane, un jurnalist care a scris un articol pe această temă pentru ziarul Le Monde Afrique. Mulți dintre aceștia au mers acasă, dar alții au venit în Franța.

Unii dintre aceștia au putut aplica pentru statutul temporar de refugiat, dar nefiind ucraineni, statutul lor nu a fost prelungit, chiar dacă nu mai aveau o situație stabilă în Ucraina.

Unora li s-a spus că trebuie să se întoarcă în țările de origine și au primit înștiințări oficiale de la guvern.

De obicei, nu vor să se întoarcă în țările de origine pe care deja le-au părăsit din motive de siguranță personală. Așa că s-ar putea să ia în considerare întoarcere în Ucraina pentru a-și relua viața.

Cu siguranță, impactul psihologic asupra tuturor participanților din această tragedie va fi resimțit din ce în ce mai mult, pe măsură ce lunile trec.

Psihologul Daria Bondar spune că problema pentru cei care au reușit să plece este diferența dintre viața liniștită pe care o observă în jurul lor și ororile războiului de acasă pe care le văd la știri.

Refugiații își „minimalizează sentimentele și experiențele în comparație cu suferința întregii țări/ a celorlalți oameni” și se simt oarecum vinovați pentru că se afla în siguranță la distanță”, a precizat Bondar.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI