Studenții georgieni protestează contra examenelor în format fizic

0f210000-0aff-0242-2110-08da455b7c24_w1023_r1_s.webp

Studenți protestând la Tbilisi.
Sursa imaginii: 
Europa Liberă Georgia

Studenții din Georgia protestează de două luni față de felul în care tratează Univesitatea de Stat din Tbilisi, reluarea cursurilor după pandemie. Tinerii se plâng că nu pot merge fizic la facultate deoarece costurile la chirii în capitală au crescut în urma invaziei ruse în Ucraina și a migrării unui număr important de cetățeni ruși care se opun regimului Putin, în Georgia. Între timp, armenii se întreabă de ce nu scad prețurile din magazine dacă moneda lor s-a apreciat în fața dolarului.

„Două luni de protest,” este un titlu din www.radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care publică un articol despre protestul studenților de la Universitatea de stat din Tbilisi vis-a-vis de felul în care s-a readaptat universitatea lor la predare, după pandemia de Covid 19.

„Pe 20 iunie încep examenele finale la Universitatea de Stat din Tbilisi, dar protestul studenților continuă,” comentează publicația.

„Elevii au început să protesteze pe 20 aprilie. Georgia a anunțat sfârșitul pandemiei de Covid-19, iar Universitatea de Stat din Tbilisi a pus capăt celor doi ani de învățământ la distanță. Din 2 mai, studenții au fost invitați la universitate.”

Problema lor: apartamentele din capitala georgiană au devenit prea scumpe pentru studenți, prețul crescând și din cauza migrării unui număr mare de ruși în Georgia, după invazia rusească în Ucraina.

Pe 13 aprilie, Universitatea a anunțat că predarea se va face în format hibrid, dar că examenele vor avea loc la Universitate. Studenții nu au fost mulțumiți de decizie și cer ca acestea să aibă loc și online.

 

De ce mărfurile importate în Armenia nu devin mai ieftine dacă dolarul se depreciază?

Acestă întrebare este pusă de publicația hetq.am.

Banca Centrală are propria explicație, experții au propria lor explicație.

Președintele Băncii Centrale, Martin Galstyan, evidențiază doi factori: primul este „creșterea bruscă a prețurilor internaționale la mărfuri (...)De exemplu, din cauza războiului ruso-ucrainean, prețul grâului este la un maxim istoric”, a declarat președintele Băncii Centrale.

Un alt factor este reprezentat de  problemele de transport. „Nu rata de schimb este problema principală aici, ci creșterea generală a costurilor de transport,” spune Martin Galstyan.

Economistul  Armen Ktoyan evidențiază alți factori i care nu permit bunurilor importate să devină mai ieftine în Armenia.

„Ktoyan notează că ratele inflației înregistrate în lume sunt mai rapide decât reevaluarea dramului, moneda națională. Prin urmare, deprecierea dolarului nu este atât de mare încât să poată neutraliza impactul inflației în lume.”

"Ratele inflaţiei pentru anumite produse alimentare sunt mai mari de 50%, iar acestea au crescut în preţ cu 20-30% în ţara noastră.

Un alt factor „care împiedică scăderea prețurilor în Armenia în cazul unui dolar mai ieftin, potrivit lui Armen Ktoyan, este nivelul insuficient al concurenței economice.”

„Pe piețele extrem de competitive, întreprinderile nu stabilesc prețurile în mod arbitrar. Atunci când prețul de achiziție  scade în urma  cursului de schimb, dacă o companie nu reduce prețul, concurența o va face și va câștiga un avantaj competitiv,” spune Armen Ktoyan.

 

Apus de lună abservat din ultimul bastion estic al Imperiului Roman

www.dha.com.tr scrie despre un eveniment de observare a cerului- un apus de lună, desfășurat de curând, la Castelul Zerzevan, vechi de 3.000 de ani, ultima garnizoană estică a Imperiului Roman. Castelul este situat în provincia Diyarbakır șdin sud-estul Turciei și este inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

La eveniment au participat o mie de persoane, decise prin tragere la sorți, cel mai mic participant având 1 an, iar cel mai în vârstă – 86.

Ministrul Industriei și Tehnologiei, Mustafa Varank, care și-a petrecut noaptea în cort, la fel ca alți iubitori de cer, a spus că astfel de activități au ca scop trezirea curiozității copiilor și tinerilor pentru știință, spațiu și tehnologie.

„Copiii noștri care au această experiență astăzi, aici, și care observă stelele, luna și planetele vor fi cei mai importanți astronomi, ingineri spațiali și oameni de știință de mâine,” a declarat oficialul turc.

Poetul cazac premiat în Brazilia

„Pelicula Akyn (Poet, n.r.), regizată de Darezhan Omirbayev a primit premiul Cel mai bun film în cadrul secțiunii Alte puncte de vedere la festivalul internațional de film Olhar de Cinema, care a avut loc între 1 și 9 iunie în Brazilia,” relatează Kazpravda.kz.

„Personajul principal este un poet din Almaty, în vârstă de aproximativ patruzeci de ani, care lucrează ca redactor la un mic ziar kazah. El și colegii săi înțeleg că textele lor sunt din ce în ce mai puțin populare în societatea rațională, actuală, că interesul de masă pentru literatură, cărți și poezie devine un lucru al trecutului. Aceasta este, desigur, o mare tragedie pentru acești scriitori modesti.”

 Akin este în programul de proiecții la Muzeul de Artă Contemporană din Centrul Georges Pompidou din Paris, unde, în perioada 10-26 iunie, se pot vedea cele mai bune producții participante la Festivalului de Film de la Berlin.

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Kazakhstan: Aida  ABILKASIMOVA

Armenia:   Astghik SHMAVONYAN 

Turcia:   Özge KAHRIMAN 

Georgia:  Eteri KASHIBADZE