Intenția de a permite accesul în burkini la piscinele din Grenoble stârnește controverse în Franța

Femeie din Tunisia ținându-și de mână copilul și purtând „burkini”

Femeie din Tunisia ținându-și de mână copilul și purtând „burkini”, un tip de costum de baie pentru femei care acoperă tot corpul, cu excepția feței, a mâinilor și a picioarelor, pe plaja Ghar El Melh din Tunisia, la 16 august 2016.
Sursa imaginii: 
AFP/Fethi Belaid via France 24

Burkini este de mult timp un subiect controversat în Franța, ce aduce în discuție atitudinea societății cu privire la islam și feminism. Schimbarea regulamentului pentru piscinele din Grenoble sugerează că împotrivirile societății cu privire la acest articol de îmbrăcăminte dispar treptat.

În contextul în care piscinele sunt pe punctul de a se deschide pentru sezonul estival, primăria din Grenoble discută posibile modificări ale regulilor privind costumele de baie.

Până acum nimic ieșit din comun. În Franța este un lucru obișnuit ca piscinele să aibă regulamente stricte privind costumele de baie. De obicei, căștile de înot și costumele de baie mulate, din lycra sunt esențiale. Dar Éric Piolle, primarul orașului Grenoble, intenționează să modifice regulile astfel încât să devină mai permisive, în special pentru înotătoare.

„Ne dorim să eliminăm restricțiile absurde”, a spus el. „Asta include permiterea accesului topless și a costumelor de baie care acoperă foarte mult din corp, din motive de protecție sau religioase. Nu este vorba despre a fi pentru sau împotriva burkini-ului”, a afirmat el.

Burkini este un tip de costum de baie care acoperă tot corpul, inclusiv capul, lăsând la vedere doar fața, mâinile și picioarele. Schimbarea pe care conducerea din Grenoble intenționează să o adopte este rezultatul protestelor care au început în 2018 în respectivul oraș. În 2020 și 2021, un grup de militanți ai asociației comunitare Alliance Citoyenne a protestat purtând burkini în piscinele din Grenoble. 

La proteste a participat și Taous, musulmană care locuiește în Grenoble și poartă hijab. „Îmi place foarte mult să stau în apă, dar acele proteste mi-au oferit șansa de a intra pentru prima oară într-o piscină din Franța”, a declarat ea pentru France 24. Când copiii ei merg la piscină, Taous îi privește de pe margine, în loc să intre în apă cu ei.

Este convinsă că regulile ar trebui schimbate nu doar pentru a permite accesul cu burkini, ci pentru a le asigura femeilor mai multe opțiuni. „Regulile nu se referă în mod particular la burkini”, a spus ea. „Autoritățile intenționează, de asemenea, să le permită femeilor să se afișeze topless dacă așa vor. Este vorba de feminism și de a lăsa femeile să poarte ceea ce își doresc. Susțin cu tărie faptul că fiecare femeie are dreptul să aleagă”.

„Supunerea la religia islamică”

Cu toate acestea, posibilitatea ca accesul cu burkini, în special, să fie permis la piscine a stârnit discuții în Franța.

Burkini a fost inventat de australianca Aheda Zanetti, care și-a introdus pe piață creația în 2004. „Ideea a fost să creez un costum de baie pentru femeile și fetele musulmane sau pentru cele care nu doresc să-și expună atât de mult corpul”, a declarat ea pentru France 24. „Am văzut că exista o nișă neexploatată. Nu exista nimic acceptabil pentru femeile și fetele care voiau să facă sporturi acvatice”.

Ea spera ca creațiile ei să ducă la o mai bună integrare a femeilor musulmane și a altor persoane care nu se simt confortabil în costume de baie mici, dar în Franța, acest articol de îmbrăcăminte a devenit un subiect controversat.

În Grenoble, politicienii locali s-au opus foarte repede planurilor primarului de a permite accesul cu burkini la piscine. În mai, Laurent Wauquiez, președintele consiliului regional din Auvergne-Rhône-Alpes,  l-a acuzat pe primar de „supunerea la religia islamică” și a amenințat că va tăia subvențiile acordate orașului dacă măsura va fi adoptată. 

Zeci de funcționari locali au semnat, de asemenea, cereri de anulare a votului primăriei asupra măsurii, despre care spun că a fost „impusă de grupuri minoritare cu unicul obiectiv de a testa permanent sensibilitatea instituțiilor față de simbolurile religioase”.

În centrul discuțiilor din Franța se află legile privind laicitatea (secularismul), care separă strict biserica de stat și conferă autorităților franceze puterea de a interzice simbolurile religioase în locurile publice. 

Astfel de legi sunt frecvente. În 2004, o lege a interzis purtarea de simboluri religioase în școli și facultăți. Însă, în ultimii ani, au crescut acuzațiile potrivit cărora Franța se folosește de această lege pentru a viza în mod discriminatoriu populația musulmană.  

În 2010, Franța a devenit primul stat european care a interzis vălul integral în locurile publice. În prezent, Federația Franceză de Fotbal le interzice jucătoarelor să poarte hijab (văl care acoperă părul), deși FIFA nu interzice acest lucru.

„Rușinos și absurd”

Punctul culminant al îngrijorării legate de purtarea burkini-ului în Franța a fost atins în urma a două atacuri de amploare pe teritoriul francez, comise de extremiști musulmani. În noiembrie 2015, la Paris, în urma atacurilor coordonate din baruri, restaurante și dintr-o sală de concert au murit 137 de persoane. Șapte luni mai târziu, în iulie 2016, un șofer de camion a intrat intenționat în mulțimea care sărbătoarea Ziua Bastiliei pe Promenade des Anglais din Nisa, omorând 86 de persoane.

Într-un context de teamă și neîncredere sporite față de comunitatea musulmană, primarii din aproximativ 30 de orașe franceze au apelat la legile laicității pentru a interzice purtarea burkini-ului pe plaje în vara anului 2016, cu amenzi de până la 38 de euro pentru cei care încalcă regulile.

Mannuel Valls, prim-ministrul de la acea vreme din Franța, și-a arătat susținerea față de primari, descriind burniki-ul drept „expresia unui proiect politic, a unei contra-societăți, bazată în special pe înrobirea femeilor”.

Organizația Human Rights Watch a numit interdicția „rușinoasă și absurdă”, iar imaginile surprinse în august 2016 cu polițiștii din Nisa care înconjoară o femeie aflată pe plajă cu copilul ei, cerându-i să-și dea jos burkini-ul, au dus la un val de proteste internaționale.

„Singurele femei care au accesul interzis pe plaje sunt cele musulmane care poartă vălul”, a declarat pentru France 24 Hanane Karimi, doctor în sociologie la Universitatea din Strasbourg și feministă. „Se numește segregare bazată pe convingeri religioase. Creează limite bazate pe identitate și întărește discursul rasist”.

„Poartă ce vrei!”

Ulterior, în august 2016, Consiliul de Stat, autoritatea guvernamentală de reglementare juridică, a respins dreptul autorităților locale de a interzice burkini-ul, iar în septembrie Nisa și alte plaje au eliminat interdicțiile privind burkini. 

Cu toate acestea, acest costum de baie rămâne încă un subiect controversat pentru unii. 73% dintre francezi și-ar dori ca burkini-ul să fie interzis la piscine, conform unui sondaj realizat în mai 2022 de canalul francez de știri de dreapta, Cnews.

Acest lucru se datorează în mare parte pentru că burkini este privit drept un simbol religios, nu un costum de baie. „Sunt femei, adesea femei mai în vârstă, care mă întreabă dacă pot purta și ele burkini pentru că nu vor să-și arate corpul”, a precizat Taous. „Bineînțeles că pot. Sunt disponibile pentru toată lumea, nu doar pentru musulmani”.

Între timp, susținerea pentru burkini a crescut din ce în ce mai mult. În 2018, o modificare a regulamentului privind piscinele municipale din Rennes a autorizat purtarea burkini-ului.

Ca urmare a propunerilor de modificare a regulilor din Grenoble, peste 100 de organizații feministe renumite, dar și feministe precum Caroline De Haas și Alice Coffin, și-au exprimat public susținerea printr-o scrisoare deschisă, compusă de Alliance Citoyenne și intitulată „În luna mai poartă ce vrei!”.

Protestatarii de la Alliance Citoyenne au fost amendați de poliție pentru că au purtat burkini la piscină în 2020 și 2021, dar sunt mulțumiți să vadă că autoritățile locale și-au schimbat atitudinea. „Avem speranța că lucrurile s-ar putea schimba luni în Grenoble”, a afirmat Taous. „Ținem pumnii pentru asta. Iar dacă se pot schimba în Grenoble, același lucru este posibil și în alte zone din Franța”.

Indiferent de rezultatul alegerilor de luni, se pare că acesta va încinge spiritele. Deja sunt planificate proteste pro și contra burkini în fața clădirii consiliului municipal din Grenoble.

Deoarece discuțiile au provocat vâlvă, primarul Piolle a încercat să calmeze localnicii. „Intenționăm să modificăm regulamentul privind piscinele din Grenoble pentru a asigura egalitatea de acces la serviciile publice și libertatea de a fi sau nu îmbrăcat”, a scris el pe contul său de Twitter.

„Burkini nu se află în centrul discuțiilor”.

Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a France 24