Liban: De ce voturile diasporei libaneze au o miză foarte mare pentru țara lovită de criza economică

13mai_ar34.jpg

Un emigrant libanez își exercită votul pentru alegerile parlamentare din Liban în Paris, Franța, 8 mai, 2022
Sursa imaginii: 
Clotaire Achi/Reuters via France 24

La finalul săptămânii, emigranții libanezi au ieșit anticipat la urne în Franța și în alte zeci de state pentru alegerile parlamentate de pe 15 mai. Numărul acestora a crescut din cauza crizei economice și a nevoii tot mai mari pentru schimbare. Dar pot sistemul confesionalist, interesele politice înrădăcinate și diviziunile din opoziție să aducă schimbarea pe care majoritatea cetățenilor libanezi și-o doresc?

Maroun Hadchity și-a ridicat mândru degetul pentru a arăta pata neștearsă de cerneală ce reprezintă o confirmare a faptului că absolventul de 28 de ani a ieșit anticipat la urne la sfârșitul săptămânii la Paris pentru alegerile parlamentare libaneze de pe 15 mai.

De asemenea, a reprezentat și o confirmare a speranței nepierdute că Libanul își va reveni în parcursul său democratic, chiar dacă sistemul electoral din țara lovită de criză nu reușește niciodată să ofere schimbarea fundamentală pe care o cer de ani de zile.


Maroun Hadchity (dreapta) după ce și-a exercitat votul în cadrul alegerilor parlamentare libaneze la Paris, pe 8 mai, 2022
Sursa imaginii: 
Leela Jacinto/ France 24

Alegerile parlamentare din Liban din 2022 reprezintă primul scrutin de la debutul crizei economice și de la exploziile devastatoare din 2020 ce au avut loc în portul din Beirut, despre care mulți cred că sunt un efect al corupției agresive și a modalității greșite de conducere adoptată de elitele politice ale țării.

Hadchity este unul dintre cei 194.348 de alegători înregistrați în diaspora într-una dintre cele 48 de țări. El a reușit să voteze anticipat pentru alegerile de duminică. Săptămâna trecută, a avut loc un scrutin asemănător pentru emigranții libanezi în „vinerea liberă” în nouă state arabe și în Iran.

În total, 244.442 de libanezi din străinătate s-au înscris în acest an pentru a-și exercita dreptul de vot, de două ori mai mulți decât la alegerile legislative din 2018 – atunci când țara o organizat pentru prima dată alegeri în diaspora. Franța se numără printre statele care găzduiesc cei mai mulți cetățeni libanezi, cu aproximativ 28.000 de alegători eligibili.

Stând în fața primăriei din cel de-al cincilea arondisment din Paris, acolo unde a votat cu exact o săptămână înaintea scrutinului de pe 15 mai, Hadchity nu face parte din categoria persoanelor agresive care au susținut că votul e inutil, alegerile nelăsând impresia că pot detrona elitele politice înrădăcinate ale Libanului.

„În calitate de cetățean, dacă toată lumea spune că nimic nu se va schimba nimic, atunci chiar că nu se va schimba nimic”, a declarat categoric. „Această idee că nimic nu se va schimba e răspândită de partidele politice de la guvernare, care dețin majoritatea, pentru a-i determina pe oameni să nu iasă la vot ca să nu producă schimbarea. Dar orice schimbare a celor care ne conduc poate influența direcția politică în care se îndreaptă țara”.

„Un an important” pentru cetățenii libanezi din diaspora

În prezent, cele 128 de locuri din parlamentul libanez sunt ocupate de puternicul partid Hezbollah sprijinit de Iran și aliații săi, care a obținut majoritatea la alegerile din 2018. În urmă cu patru ani, victoria partidului Hezbollah a venit în ciuda înființării unei coaliții extraordinare între membrii independenți și profani ai societății civile, așa-numita listă Kulluna Watani, care a înregistrat un număr record de candidați de sex feminin.

În ciuda entuziasmului din timpul campaniei electorale, Kulluna Watani nu a reușit să obțină victoria în parlament. Partidele politice înrădăcinate din Liban au strâns rândurile, au format alianțe – și ajutate de o nouă lege electorală elaborată cu atenție – și-au asigurat majoritatea parlamentară. La alegerile din 2018, Kulluna Watani a reușit să câștige un singur loc.

S-a întâmplat înainte ca țara sa fie lovită de criza economică, una dintre cele mai dure crize economice din lume de la jumătatea anilor 1800, potrivit reprezentanților Băncii Mondiale. În prezent, moneda libaneză afectată de inflație s-a depreciat cu peste 90%, aproximativ 80% din populație se confruntă cu sărăcia, și mii de cetățeni au fost nevoiți să părăsească țara.

Libanul reprezintă de mult timp o sursă de migrație, potrivit estimărilor – în absența cifrelor oficiale – mai mulți cetățeni libanezi locuiesc în străinătate decât în micuța țară, casă pentru 6.5 milioane de oameni, inclusiv libanezi și refugiați, mulți dintre aceștia fugind din calea conflictului din statul vecin Siria.

Actuala criză economică i-a determinat pe aproximativ 300.000 de cetățeni să părăsească țara în decurs de doar doi ani, ducând la cel mai mare exod în masă al țării din istorie, potrivit Observatorului Crizei de la Universitatea Americană din Beirut.

Majoritatea experților sunt de părere că numărul acestora ar fi fost mai mare, dar din cauza pandemiei, a devenit mai dificil să găsească un loc de muncă în străinătate. De asemenea, blocarea conturilor bancare a cetățenilor de rând pentru a-i opri din a fugi a însemnat că multor libanezi le-ar fi plăcut să părăsească țara, dar pur și simplu nu și-au permis.

„Acest an e foarte important pentru diaspora”, a explicat Karim Emile Bitar, director al Institutului de Științe Politice de la Universitatea Saint Joseph din Beirut. „Ne confruntăm cu un val masiv de migrare, iar de data aceasta, cei care părăsesc țara au impresia că sunt „dați afară” de guvern, că nu au altă opțiune în afară de a pleca din cauza situației economice cumplite și a gradului de corupție fără precedent. Simt că au fugit din calea unui regim cleptocratic”.

În timp ce se așteaptă ca alegătorii din diaspora să voteze reprezentanții din opoziție, Bitar trage un semnal de alarmă, „ar fi o iluzie să credem că odată ce un cetățean libanez s-a stabilit la Paris sau Londra, acesta nu mai e un partizan intolerant, nu mai e afectat de ceea ce se petrece pe scena politică a Libanului, și va renunța de îndată la convingerile sale religioase”.


Nancy, 26 de ani, și Sandra, 23 de ani, au votat în favoarea opoziției la sesiunea electorală de 8 mai 2022 pentru alegerile legislative din Liban
Sursa imaginii: 
Leela Jacinto/France 24

„Revoluția” nu reușește să unească

De asemenea, alegerile din 2022 reprezintă primul eveniment electoral major mai ales pentru mișcarea de protest din octombrie 2019 condusă de către tineri care și-au exprimat furia față de clasa politică înrădăcinată a Libanului.

Protestele au fost urmate de explozia din portul Beirut, unde tinerii activiști s-au remarcat prin ajutorul imens depus în lipsa serviciilor de stat. Crizele prin care a trecut țara i-a determinat pe mai mulți lideri ai activiștilor și diferitelor organizații să intre în lupta politică în încercarea de a mai reduce din probleme națiunii.

Dar trecerea de la mișcare de protest la entitate politică în Liban s-a lovit de obstacolele birocratice, dilemele ideologice și provocările organizaționale.

Înființarea coalițiilor într-o țară cu interese politice înrădăcinate care funcționează pe baza unor legi electorale intolerante – unde puterea se împarte între comunități religioase într-un sistem confesional antic – e o sarcină dificilă.

Printre provocări se numără și problema controversată a armelor partidului Hezbollah, care îi conferă monopolul asupra statului slab. În timp ce multe grupări reformiste se opun grupării paramilitare șiite, au existat neînțelegeri în privirea încheierii sau nu a alianțelor cu partidele politice anti-Hezbollah, multe dintre aceste fiind conduse de descendenți politici sau foști dictatori militari din perioada războiului.

În final, zecile de grupări din opoziție – cunoscute drept „thawra” sau revoluția – nu au reușit să formeze un front politic unit.

„Cu siguranță, marea dezamăgire a majorității libanezilor e faptul că grupările thawra nu au reușit să creeze un front unit înaintea alegerilor. Au existat numeroase încercări de a găsi un numitor comun, dar numărul mare de grupări, mici și mari, și prioritățile diferite au complicat procesul. Chiar dacă au căzut într-o oarecare măsură de acord asupra strategiei de a pune capăt acestui sistem politic deficitar și dominației sale, thawra e în general în contradicție când vine vorba de modul în care se poate realiza acest ideal și cum ar trebui să arate viitorul sistem politic”, a scris Nicholas Blanford de la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Consiliului Atlantic.

Absența unui front unit a făcut ca numărul de candidați europeni să fie de două ori mai mare decât la alegerile din 2018, candidații independenți și din opoziție reprezentând 284 din numărul totul de 718 participanți la cursa din 2022 – față de doar 124 acum patru ani, potrivit reprezentanților Inițiativei Politice cu sediul la Beirut.

„Nu a existat o coaliție thawra la nivel național și foarte des, există mai multe liste cu reprezentanți ai opoziției într-un singur district”, a declarat Bitar, făcând referire la sistemul proporțional din cele 15 districte electorale ale țării”.

„Așa că s-ar putea ca schimbarea scenei politice să nu fie suficientă. Cu toate acestea, pentru prima dată, avem câte o listă cu reprezentanți puternici ai opoziției în fiecare dintre cele 15 districte, deci s-ar putea să vedem mici progrese ici colo”, a adăugat Bitar.

Va reprezenta înfrângerea lui Hariri victoria partidului Hezbollah?

Cea mai mare surpriză a alegerilor din 2022 o reprezintă absența lui Saad Hariri, fost prim-ministru, care a făcut o declarație neașteptată în ianuarie privind decizia ca nici el, dar nici partidul său Mișcarea Viitorului, să nu participe la scrutinul electoral din mai.

Influența musulmanilor sunniți resimțindu-se din plin pe scena politică libaneză, se crede că Hariri s-a simțit obligat să renunțe din cauza relațiilor sale tot mai tensionate cu Arabia Saudită, care au întrerupt legătura cu Hariri după ce controlul partidului Hezbollah s-a intensificat.

Dar poziția extremistă a Arabiei Saudite în ceea ce privește Libanul – stat pe care l-a salvat de multe ori financiar și l-a sprijinit politic – amenință să treacă de partea dușmanului șiit Hezbollah.

Retragerea lui Hariri i-a făcut pe mulți cetățeni să se simtă nedreptățiți, așteptându-se ca prezența la vot să nu fie prea ridicată, în special în districtele în care acesta era favorit.

Înaintea alegerilor de pe 15 mai, afișele care îi îndeamnă pe oameni să iasă la urne au fost împânzite în zonele majoritar sunnite din Liban, în special în orașul nordic Tripoli. Cu toate acestea, aproximativ 30% din persoanele din districtele dominate de sunniți care au votat în 2018 au precizat că nu-și vor exercita dreptul în acest an, a declarat Kamal Feghali într-un interviu acordat pentru Reuters.

Aceleași probleme, alegeri diferite

La ieșirea din cabina de vot, Ziad Doueiri, regizor de film din Liban, nu s-a ferit să dea cărțile pe față când a fost întrebat de ce a venit să voteze la primăria din cel de-al cincilea arondisment al Parisului într-o dimineață mohorâtă de duminică.


Regizorul de film Ziad Doueiri intervievat de un post de televiziune libanez la primăria din cel de-al cincilea arondisment din Paris pe 8 mai, 2022
Sursa imaginii: 
Leela Jacinto/France 24

„Am votat doar pentru a scăpa de Hezbollah. Au devenit o mare piedică și stau în spatele distrugerii Libanului” a declarat Doueiri, regizorul filmului nominalizat la Oscar „Insulta”, care prezintă eșecul patriei sale de a face față atrocităților războiului civil și impactul de durată asupra structurii sociopolitice a Libanului”.

Votând în Paris pentru districtul II, districtul său natal din vestul Beirutului, dominat de către sunniți, Doueiri a avut de ales între reprezentanții concurenți ai opoziției. Dar a fost clar în ceea ce privește viziunea sa pentru Liban. „Nu știm exact cine sunt cei din opoziție, nu știm toate detaliile”, a explicat acesta. „Dar nu contează, principalul scop este să oprim Hezbollah din a câștiga și mai multă putere asupra țării, pentru că situația a devenit insuportabilă”.

Hadchity, care s-au mutat în Franța pentru a urma masteratul, a împărtășit aceleași îngrijorări cu Doueiri.

„Principala mea problemă e suveranitatea”, a declarat studentul de 28 de ani, folosind un cod libanez pentru legătura Iran-Siria, prin intermediul reprezentantului Hezbollah. „Partidele aflate la guvernare, partidele care dețin acum puterea în stat sunt conduse de Hezbollah. Au luat parte la corupție și au furat bunurile țării”.

Votul lui Hadchity a mers către un partid tradițional anti-Hezbollah, Forțele Libaneze, partid creștin condus de Samir Geagea. În calitate de membru al partidului, Hadchity a precizat că a candidat pentru Forțele Libaneze, al doilea cel mai mare partid creștin din actualul parlament.

Aceasta este doar una dintre secțiile de votare din Paris în care alegerile diferite ale votanților uniți de o problemă comună scot la iveală deciziile complicate în fața cărora sunt puși cetățenii cu drept de vot la scrutinul din mai 2022.

În Franța, la fel ca în restul statelor în afară de Iran și Siria, cutiile cu buletinele de vot ale cetățenilor din diaspora au fost sigilate și trimise prin DHL la Beirut, acolo unde vor fi păstrate în seiful Băncii Centrale până la numărarea voturilor ce va avea loc pe 15 mai.

Depozitarea voturilor a stârnit ironii tăioase pe seama seifurilor goale ale băncii care vor fi în sfârșit folosite. Dar Joelle Toumea, scenaristă franco-libaneză stabilită la Paris, și-a exprimat recunoștința pentru șansa de a lua parte la un proces democratic într-o țară din Orientul Mijlociu, care în ciuda tuturor provocărilor, protejează libertățile civice.


Scenarista Joelle Touma a declarat că votul din diaspora pentru scrutinul legislativ libanez din 2022 a fost bine organizat
Sursa imaginii: 
Leela Jacinto/France 24

„Chiar dacă am votat împotriva partidului aflat acum la putere, trebuie să recunosc că alegerile din străinătate au fost foarte bine organizate de către administrație. Procesul democratic s-a putut desfășura, am putut vota”, a declarat Touma. „Acum, sunt în continuare puțin îngrijorată în legătură cu ce se va întâmpla cu voturile noastre, vor ajunge intacte în Liban? Vor fi falsificate, chiar dacă au spus că vor fi depozitate în seiful Băncii Centrale? Ei bine, nu știu și e ceva ce mă pune puțin pe gânduri”.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24