Iranul luptă pentru a recupera vestigiile antice care i-au fost furate (reportaj)

iran1.jpg

Sală a Muzeului Național din Teheran, Iran, 16 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
ATTA KENARE / AFP via France24

A fost nevoie de mai mult de 40 de ani, după un conflict sângeros cu Irakul și o luptă juridică istovitoare cu jefuitorii, pentru ca Iranul să recupereze o comoară care i-a fost furată și să o expună în muzeul său național, transmite France24 care preia un reportaj AFP.

Descoperirea și repatrierea a 51 de cărămizi smălțuite din regatul Manna (secolele X și VII î.Hr.), pe teritoriul nord-vestic al Iranului de astăzi, "sunt rezultatul unei serii de aventuri incredibile", explică arheologul Youssef Hassanzadeh.

Povestea începe după revoluția din 1979, când fermierul Mirza Ali, în timp ce își cultiva câmpul, a descoperit obiecte de ceramică pictată în satul său Qalaichi, în apropiere de orașul kurd Bukan.

"Imediat, oamenii au început să jefuiască și să vândă cărămizi smălțuite, profitând de lipsa de control din partea guvernului", spune Hassanzadeh, organizatorul expoziției.

Cărămidă smălțuită din Regatul Manna expusă la Muzeul Național din teheran, 16 aprilie 2022; Foto: ATTA KENARE AFP

Săpături în timpul războiului

În 1985, în plin război cu Irakul, autoritățile au trimis la fața locului un grup de arheologi sub protecție armată. Au început săpăturile și au recuperat câteva cărămizi, dar era prea târziu. Contrabandiștii trimiseseră deja o mare parte din comoară în străinătate.

Mai multe astfel de cărămizi smălțuite au intrat treptat în colecții private și muzee din întreaga lume. Șantierul se va redeschide abia 14 ani mai târziu.

Pe aceste cărămizi pătrate de 30 cm pătrați, animale antropomorfe, cum ar fi lei și vaci înaripate cu cap de om, cai și tauri cu corn de capră, bărbați și femei îngenuncheați și alte figuri mitologice sunt pictate cu un strat glazurat pe un fundal negru, maro, albastru deschis, galben sau alb.

"Maeștri în arta smălțuirii, manneenii, care practicau o religie politeistă, decorau astfel fațadele templelor lor", spune arheologul.

Povestea a luat o nouă turnură când British Museum a aflat că o familie iraniană a pus în vânzare un set de cărămizi smălțuite în portul Chiasso, la granița dintre Italia și Elveția.

În 1991, British Museum l-a trimis pe John Curtis, curatorul colecțiilor din Orientul Mijlociu, să negocieze o posibilă achiziționare a antichităților.

Expert în lumea asiriană și iraniană, acesta și-a dat seama imediat că această colecție aparținea sitului Bukan și a sfătuit British Museum și alte muzee europene să nu le cumpere, deoarece era vorba de o colecție unică, care nu trebuia împărțită și care trebuia returnată în țara de origine.

Dar proprietarul iranian al colecției nu a văzut lucrurile la tfel. El nu este dispus să returneze comoara din depozitul său din Elveția.

"În 2008, poliția elvețiană a confiscat obiectele. Cazul a fost adus în fața instanțelor de judecată. Un arheolog francez, Rémy Boucharlat, care a condus săpături în Iran, confirmă că colecția are o identitate", asigură Muzeul din Teheran.

"Sub presiunea aparatului diplomatic iranian și a plângerii oficiale a Muzeului Național în 2015, procesul juridic a continuat și, în cele din urmă, la 20 decembrie 2020, colecția ne-a fost returnată", spune Jebrael Nokandeh, curatorul Muzeului Național.

Cărămidă smălțuită din Regatul Manna expusă la Muzeul Național din teheran, 16 aprilie 2022; Foto: ATTA KENARE AFP

Căutarea nu s-a încheiat

Restituirile nu sunt întotdeauna atât de complicate. Într-o sală adiacentă, muzeul expune 29 de piese din epoca bronzului, până în perioada islamică.

"Anul trecut, un descendent al lui Henri Goblot l-a abordat pe consilierul cultural iranian de la Paris și l-a informat că are o colecție de antichități iraniene", spune cu mândrie Nokandeh, care este și arheolog.

"Nu cunoaștem detaliile și nu știm în ce zone a făcut săpături, cum le-a colectat și în ce condiții le-a conservat", adaugă el.

Goblot (1896-1988), inginer, om de știință iranian și luptător pentru rezistență, a trăit în Iran în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unde a fost reprezentant plenipotențiar al guvernului francez liber sub conducerea generalului de Gaulle, explică Nokandeh.

"Probabil că a vizitat locuri arheologice iraniene și a colectat obiecte pentru a le transporta în Franța", mai spune directorul muzeului.

Dar căutarea nu s-a încheiat în această țară cu o istorie de peste 5.000 de ani, pe al cărui teritoriu se află o multitudine de obiecte antice.

"Suntem în discuții cu Statele Unite pentru returnarea obiectelor, dar și cu Australia", spune directorul.

 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24