Pro sau anti-Europa? Peste 70% dintre români vor să rămânem în UE. Un sfert ar vrea Ro-Exit

romania-uniunea-europeana-steaguri.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Comisia Europeană în România

Aproape trei sferturi dintre români cred că țara noastră trebuie să rămână în Uniunea Europeană. Aproximativ același procent nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. Percepțiile reies dintr-un sondaj INSCOP care cercetează tendințele și efectele știrilor false. Există, însă, și eurosceptici printre români: 25% dintre participanții la sondaj se declară favorabili unui Ro-Exit, în timp ce 19% ar vrea ca UE să se destrame.

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 54,9% dintre cei chestionați (față de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 și 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie (față de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 și 35,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,3%.

Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)

71,7% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă și 3,1% nu știu sau nu răspund.

Destrămare UE

75,3% dintre respondenți nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. 19% își doresc o asemenea evoluție, iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 63,2% dintre cei intervievați (față de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021). 29,4% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 32,9% în septembrie 2021 , 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu știu sau nu răspund.

Reguli europene vs. interese naționale

29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 27,3% în septembrie 2021 și 28% în iunie 2021). 68,4% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68,5% în septembrie 2021 și 64,8% în iunie 2021). 2,2% nu știu sau nu răspund.

Interesul național în context UE

Dintre respondenții care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE  (ceea ce reprezintă 68.4% din eșantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populației) sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populației) cred că ieșirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naționale ale țării

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 42,1% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare (față de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (față de 50,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund 7,1%.

Capitolul 5: Patriotism/naționalism economic 

Intenția de emigrare

77,9% declară că preferă să trăiască și să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască și să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%

Companie multinațională vs companie românească

69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%

Calitatea produselor din piața românească

71,8% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%

Unirea cu Republica Moldova

Întrebați dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenți răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Sebe: Românii rămân proeuropeni

În aceste condiții, „românii demonstrează că se mențin majoritar în zona proeuropeană a blocului comunitar”, explică la RFI Mihai Sebe, expert la Institutul European în cadrul Serviciului Cercetare și Formare în Afaceri Europene.

El mai spune că, în ciuda dezinformărilor, apartenența românilor la Europa rămâne peste media europeană.

Totuși, Uniunea Europeană trebuie să facă mult mai mult la nivel de comunicare pentru a contracara dezinformarea, atrage atenția Mihai Sebe.

Ascultă:

 
Mihai Sebe, expert la Institutul European în cadrul Serviciului Cercetare și Formare în Afaceri Europene, despre apartenența românilor la UE