Instituțiile de cultură din Iași în imposibilitatea de a plăti facturile la utilități

opera_iasi.jpg

Opera Națională din Iași
Opera Națională din Iași
Sursa imaginii: 
Facebook / Opera Națională Română Iași

„Nu avem bani”, spune managerul Operei Naționale din Iași care atrage atenția că și așa încasările sunt scăzute pentru că spectacolele au loc cu 50% din capacitate. Pe de altă parte, municipiul Iași va avea în acest an mai puține fonduri pentru dezvoltare, pentru transportul public, iluminat și în general pentru funcționarea orașului. La Consiliul Județean se fac planuri, dar bugetul nu arată deloc roz...

Managerii multor instituții de cultură din Iași au contabilizat primele facturi la utilități. Directorul artistic al Teatrului Luceafărul, criticul de teatru Oltița Cântec, spune simplu că spectatorii nu pot fi ținuți în frig iar artiștii au nevoie de reflectoare. Nu pot juca pe întuneric.

În această situație se află și Ateneul Tătărași, Filarmonica dar și Opera Națională. Managerul Operei din Iași, Daniel Șandru spune că „ va fi o creștere de trei ori față de ce aveam până acum. Va fi un impact major. Am primit o circulară din partea Ministerului Culturii trimisă către toate instituțiile de cultură și spectacole aflate în subordine prin care ni s-a solicitat să facem o analiză a acestui impact.

Am trimis deja hârtia către București și sunt sigur că Executivul o să găsească soluții pentru a nu fi afectată activitatea Operei. Mai ales că datorită situației pandemice noi jucăm cu sala la o capacitate de 50%, câtă vreme suntem sub 1 la mie în municipiul Iași. Nu știm ce se întâmplă în următoarele săptămâni dar impactul este mare. Dacă nu primim subvenții de la București nu ne putem plăti facturile. Dacă am avea 100% capacitate și spectacole externalizate am putea face față poate. Dar în situația actuală, nu!”

 

Soluția: mai puțini bani la dezvoltare, mai mulți la funcționare

Bugetul municipiului Iași a intrat în dezbatere publică. Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica spune că toate domeniile sunt afectate: „ Toate au de suferit și mă refer, în special, la cele care consumă într-un mod substanțial energie electrică. Mă refer la transportul public care suferă cel mai mult. Pentru că ponderea consumului de energie electrică și carburanți este foarte mare. Tariful pentru călători a rămas blocat pentru a deveni cât mai atractiv pentru călători. Diferența dintre prețurile reale și ceea ce recuperăm din piață a crescut de peste trei ori. Ceea ce a dus la o creștere a subvenției de peste 120 de milioane de lei pe an”.

Soluția găsită este simplă: mai puțini bani la dezvoltare, mai mulți la funcționare. „Noi nu avem decât două capitole mari bugetare : bugetul de funcționare și cel de dezvoltare, care creează noi investiții. Dacă nu ai de unde să funcționezi va trebui să iei de la dezvoltare. Echilibrarea bugetului o facem pe secțiunea de dezvoltare.

Nu poți lăsa un oraș îngropat în gunoaie, nu poți să îl lași rece, nu poți să îl lași neiluminat, nu poți să nu plătești Poliția Locală, nu poți să nu asiguri serviciile minimale care să asigure un trai decent și echilibrat.

Facturile cele mai mari din ultima parte a anului au fost pentru gazele naturale, pentru energie să spunem. Au costat bugetul municipiului Iași pentru ultimele două luni 23% din valoarea totală a cheltuielilor pe care le-am derulat în tot anul 2021”, a explicat primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

Și la Consiliul Județean Iași se fac calcule. Vicepreședintele Consiliului, Marius Dangă a detaliat: „ Două exemple elocvente. La Consiliul Județean, ultimul trimestru al anului trecut ne-am chinuit să găsim un furnizor de gaz metan. Cred că am organizat două sau trei licitații. Am crescut estimativul de la 170 de lei pe MW la 1100 lei pe MW și nu am găsit. Am apelat la ANRE să ne dea un furnizor de urgență. Deși am estimat o creștere de zece ori. Am cerut un contract pe un an iar furnizorii nu vor să țină prețul un an. Li s-a părut mult. Al doilea exemplu. La Regia de Apă au avut un consum de curent de vreo 24 de milioane de lei. Anul acesta estimează la 50 de milioane de lei consumul. Impactul este foarte mare. Asta înseamnă că în majoritatea instituțiilor reducem din alte părți. Investiții, cheltuieli curente...”