Vaccinarea la chiuvetă, încurajată de politicile fără cap

vaccin_3_gov_ro.jpg

Sursa imaginii: 
Guvernul României / Facebook

Fenomenul vaccinării la chiuvetă spune mai multe despre lipsa încrederii oamenilor în autorități, politicieni, decât despre corupția din România, crede antropologul Bogdan Iancu, lector la SNSPA. "În momentul în care vezi că se iau măsuri complet contradictorii apar reacțiile de genul ăsta, care duc la un meci cu sumă nulă. Acești oameni, odată ce văd că în realitate politicienii, actorii puși acolo să ne reprezinte nu sunt interesați cu adevărat să contracareze pandemia, atunci și ei sunt tentați să scurtcircuiteze regulile. Uitați-vă la toate discuțiile aberante pe marginea certificatului verde".

Cinci persoane au fost arestate pentru 30 de zile în cazul celor peste 2.000 de certificate false de la centrul de vaccinare anti-covid din Vama Petea, județul Satu Mare. Printre acestea sunt două asistente medicale și doi registratori. Aceștia ar fi cerut între 250 și 300 de euro mită pentru un certificat.

Începând din iunie, presa a tot scris despre certificate covid false vândute pe diverse grupuri de facebook. Din cauza suspiciunii existenței unei astfel de rețele, la sfârșitul lunii trecute, un centru de vaccinare din sectorul 2 al Capitalei a fost închis. Autoritățile anunțau, la mijlocul lunii octombrie, că au în lucru peste 300 de dosare penale pentru eliberarea de certificate covid false.

Am discutat cu antropologul Bogdan Iancu, lector la SNSPA, în ce măsură fenomenul vaccinării la chiuvetă afectează credibilitatea pașaportului verde românesc:

Bogdan Iancu: Cu siguranță va avea un impact asupra percepției legate de certificatul verde românesc, mai ales că în Uniunea Europeană deja circulă și statisticile care arată câtă lume e vaccinată la noi. Prin urmare fenomenul ăsta era natural să apară oricât de deviant pare. Era natural să apară dacă avem în vedere masa mare de persoane care nu cred în vaccin sau care chiar dacă cred nu s-au vaccinat și încearcă să scurtcircuiteze regulile.

Reporter: Acest fenomen întărește preconcepții despre români în rândul țărilor europene?

BI: Alte preconcepții decât că venim dintr-un peisaj needucat și rural nu cred că sunt. Senzația mea e că în realitate multă lume pune asta pe seama faptului că există multe țări din blocul de Est care nu au fost cu adevărat integrate în Uniunea Europeană.

Rep: Ce spune vaccinarea la chiuvetă, cum este numit acest fenomen, despre corupția din România, despre nivelul de educație al oamenilor?

BI: Trebuie să mărturisesc că eu nu împărtășesc întotdeauna discuțiile care privesc nevaccinarea dintr-o perspectivă de legitimare a corupției sau a corupției mici. Cred că are mai degrabă de a face cu un peisaj politic și al politicilor făcute fără cap. Fără niciun fel de sens, cu măsuri contradictorii. Cred că și domnul Cherecheș a subliniat chestia asta. O mare parte din neîncredere, pentru că de aici derivă mare parte din problemele pe care le avem, vine din neîncrederea în politici și politicieni. Faptul că au luat niște măsuri complet aberante nu a făcut decât să legitimeze chestiile astea. În momentul în care vezi că se iau măsuri complet contradictorii apar reacțiile de genul ăsta, care duc la un meci cu sumă nulă. Apoi vin problemele legate de viziuni despre corupția mică. Dar senzația mea este că acești oameni, odată ce văd că în realitate politicienii, actorii puși acolo să ne reprezinte nu sunt interesați cu adevărat să contracareze pandemia, atunci și ei sunt tentați să scurtcircuiteze regulile, de vreme ce nici politicienii și actorii instituționali nu par să se comporte conform cu ceea ce e menirea lor. Uitați-vă la toate discuțiile aberante pe marginea certificatului verde.

Rep: Ce paralelă putem face între certificatul covid și diplomele de orice fel? Este văzut certificatul ca o patalama de care avem nevoie?

BI: Da, este văzut ca un permis de intrare, ceea ce și este. A fost mult mai puțin înțeles sau făcut înțeles care este valoarea lui socială. Din punctul meu de vedere autoritățile au greșit că nu au explicat valoarea socială a acestui document, care ține de o legitimare morală, de responsabilitate față de ceilalți. El a fost văzut pur și simplu printr-un filtru. E făcut ca un fel de poartă de intrare. Ori românii sunt destul de sceptici, de supărați în viața de zi cu zi de genul ăsta de lucruri care separă grupurile între ele, mai ales că avem o țară super stratificată social. Din punctul ăsta de vedere ar fi trebuit ca acest document să fie valorizat și să i se explice valoarea socială.

Rep: Sunt și persoane care deși nu voiau să se vaccineze au făcut asta pentru a obține certificatul. Este un nou trend acum pe rețelele de socializare, detoxifierea organismului după vaccinul anti covid. Există tot felul de metode. Nu am de gând să le pomenesc aici ca să le facem publicitate. Cum găsiți dumneavoastră acest fenomen? Ce explicație îi găsiți?

BI: Îi găsesc o explicație destul de simplă. Vă rog să vă gândiți că în ultimii 15 ani România a avut canale TV, cele mai multe chiar de știri, la care vă invit să vă uitați o dată între ora 15 și ora 17 și o să vedeți defilând mii de suplimente alimentare, de promisiuni complet ieșite din orizontul medicinei la zi, a medicinei moderne. Legitimată fiind această direcție, evident că poveștile astea cu detoxifierea nu pot să găsească un teren fertil și natural în zona asta. Noi nu am avut niciun fel de reglementare în ultimul deceniu și jumătate legat de suplimentele alimentare, care, de fapt au și devenit un fel de automedicalizare în condițiile colapsului sistemului de sănătate.

Rep: Este cumva paradoxal pentru că cei care se opun vaccinării sau cei care refuză să meargă la spital bolnavi de covid fiind spun că nu vor să susțină big pharma. Ori, vânzarea de suplimente alimentare despre care pomeniți acum, este una de succes în România.

BI: Dacă o să luați la rând mai multe magazine de produse naturiste care vând astfel de produse o să constatați că marea majoritate se revendică de la aceleași valori la care grupurile astea aderă. Sunt de origini dacice. Avem steagul dacic pus pe mai multe produse. Sunt naturale, românești, chiar dacă nu sunt așa. Multe dintre ele sunt împachetate în genul ăsta de branding de naționalism banal, de viață de zi cu zi. Atunci aici găsim legătura între cele două fenomene.