Locuințe tot mai scumpe în Budapesta. Decalajele sociale se mențin, în ciuda subvențiilor

Budapesta - vedere panoramica (ilustrație)

Piaţa de locuinţe din Budapesta este practic inaccesibilă celor cu venituri mici şi a tinerilor aflaţi la începutul carierei. Preţurile cresc continuu, atât la locuinţele de vânzare, cât şi la chirii.

Dacă în 2011 o familie cu venituri medii avea nevoie de veniturile pe 4-5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament în Budapesta, în 2019 acest timp a crescut la 9 ani. Între 2010 şi 2018, preţul apartamentelor în capitala ungară a crescut cu 128%, în timp ce venitul net cu doar 44%, deci într-un ritm de 3 ori mai mic.

Scumpirile au avut efect şi asupra preţului chiriilor, care au crescut proporţional cu cel al imobilelor scoase la vânzare.

Un studiu publicat în februarie anul acesta relevă că în ciuda creşterii economice din ultimii 10 ani, a subvenţiilor alocate de guvern familiilor şi a finanţărilor europene, decalajul dintre păturile sociale bogate şi sărace din Ungaria nu a scăzut.

Atât în 2010, cât şi în 2019 jumătate din totalul veniturilor din Ungaria au fost realizate de 30% din populaţie. În comparaţie, păturii de 30% din cele mai sărace familii revine doar 14% din totalul veniturilor ţării. Aceasta înseamnă că până şi în cele mai prospere perioade, două milioane de cetăţeni ungari trăiau dintr-o sumă sub minimul de trai, 290 euro lunar. Dacă adăugăm costul unei chirii modeste în Budapesta, ca. 415 euro, aceasta depăşeşte cu 5 euro salariul net lunar al unui tânăr absolvent de facultate.

Există mai multe programe guvernamentale care includ şi subvenţionarea cumpărării de locuinţe, dar scopul principal este unul demografic, respectiv alocaţii substanţiale pentru ca tinerii căsătoriţi să aibă cât mai mulţi copii. Subvenţiile includ alocaţii nerambursabile, dobânzi preferenţiale şi reduceri de impozite, ceea ce înseamnă că aceste măsuri vizează în special tinerii cu venituri peste medie. Comparativ, dacă anul trecut guvernul a alocat 290 miliarde de forinţi acestor subvenţii, suma destinată celor care nu-şi pot plăti un spaţiu de locuit a fost de 28 de miliarde, deci mai puţin de 10%.

Primăriile locale au locuinţe sociale, pe care le închiriază sub preţul de piaţă, dar sunt extrem de puţine faţă de cererea care ar exista.

Un efect al acestei situaţii este fenomenul de "mama hotel": de 15 ani creşte continuu numărul tinerilor între 20-30 de ani care trăiesc în casa părinţilor, ba mai mult, categoria de vârstă se extinde chiar şi la 34 de ani. Experţii afirmă totodată că aceste fenomene nu afectează în mod egal toţi tinerii. Sunt unii care moştenesc locuinţe, care primesc bani de la familie pentru avansul unui credit sau tineri care pot închiria de la rude sub preţul de piaţă.