Facebook s-a blocat 7 ore. Timp suficient să ne întrebăm: cât și cum ne afectează rețelele sociale?

25363062843_c600343493_k.jpg

Sursa imaginii: 
Flickr/Nils Werner

Facebook, WhatsApp și Messenger, toate deținute de compania lui Mark Zuckerberg, nu au funcționat timp de 7 ore în întreaga lume. Erorile de funcționare ale acestui gigant online au venit în completarea unor probleme serioase de imagine pentru Facebook, generate de dezvăluirile unui fost angajat. Situația a reprezentat un nou prilej pentru ca specialiștii să se întrebe cât de mult ne afectează rețelele sociale în viața de zi cu zi. RFI a discutat cu analistul media Iulian Comănescu și cu psihologul Mugur Ciumăgeanu.

Facebook a explicat că problemele de funcționare au fost cauzate de o modificare deficitară a configurației serverelor sale.

Pierderile înregistrate de compania lui Mark Zuckerberg au fost uriașe: 7 miliarde de dolari, în contextul în care acțiunile Facebook au scăzut cu 5%.

Iulian Comănescu: Fake news-ul rămâne principala provocare pentru utilizatorii Facebook

Iulian Comănescu: Ceea ce apare acum în spațiul public și este confirmat din interiorul Facebook este numai o ipostază sau o consacrare a unor lucruri pe care le știam deja de multă vreme. Ei trebuie să își asume cumva rolul de publisher, de instanță editorială care este caracteristică presei clasice. Dar pe de altă parte nu au cum să facă asta pentru că se postează miliarde de mesaje zilnic. Știm cum se întâmplă lucrurile într-o redacție. Apare o informație. După aceea este verificată, întregită și așa mai departe. Dar de asta se ocupă o echipă de oameni care, poate, se adresează câtorva zeci sau sute de știri pe zi. Dacă ne gândim la miliarde, ne gândim cam la ce gen de instanță de moderare sau editorială ar trebui să ne imaginăm.

Reporter: E cert că Facebook nu va dispărea prea curând sau că îi va scădea din importanță. El funcționează în paralel cu TikTok, o platformă care se adresează în special celor tineri. Funcționează în paralel cu alte rețele, precum Instagram. Cum vedeți evoluția acestor servicii din zona media online?

IC: Oricât de mari sunt aceste companii, ele sunt doar niște companii. De fapt, noi suntem în fața unui blocaj logic sau a unei aporii pentru că lucrurile de dimensiunile astea nu au cum să funcționeze la nivelul de tehnici editoriale, de moderare, de supraveghere a adevărului, a discriminării conform a tot ceea ce știm.

Rep: Atunci, spre ce ne îndreptăm?

IC: Cred că se vede spre ce ne îndreptăm, spre 30% vaccinați în România, care interacționează în bulele lor de Facebook. Chiar dacă ne gândim doar la platforma Facebook ,mobil plus desktop, ea este o meta rețea. Este o comunitatea de comunități. Cum spunem în limbaj comun, fiecare cu bula lui.

Rep: Vă referiți la efectele fake news la nivelul societății, Facebook fiind una dintre platformele unde se proliferează informații false...

IC: Da, cu siguranță și nici măcar nu este vorba despre informații false, ci despre un anumit echilibru și o pondere pe care o dai. Îmi aduc aminte că acum un an și ceva, la începutul pandemiei de covid, în România a făcut o carieră grozavă o știre despre ADN-ul est european care este mai puțin expus la Covid. Era citată o universitate din Belgia, din Liege. Eu eram deja în Belgia. Sunt în Belgia. Am căutat și eu știrea aici, despre care se vorbise foarte puțin. Într-adevăr, era un studiu pe care acea universitate l-a pus la dispoziție cu probitate științifică, sunt convins și în mod dezinteresat, dar comunitatea științifică nu l-a luat vreodată în brațe ca pe o descoperire definitivă sau un schimbător de politici publice în materie de covid. A vuit pe această temă.

Rep: Iar unii au înțeles că est europenii sunt oarecum imuni la Covid...

IC: Da, ceva de genul acesta, dar nici măcar nu e vorba despre falsitate. Este vorba despre modul în care se transmit (informațiile) și ecourile pe care le au. 

Ascultă:

Mugur Ciumăgeanu: Rețelele sociale fac o promisiune falsă

Blocarea rețelelor Facebook a venit pe fondul unei probleme de imagine generate de dezvăluirile unui fost manager de produs al companiei. Acesta a divulgat documente din care ar reieși că Facebook ar fi ascuns, între altele, efectele negative ale Instagram asupra sănătății mintale a adolescenților.

Psihologul și terapeutul Mugur Ciumăgeanu explică la RFI că rețelele de socializare de tip Facebook se fac vinovate că nu investesc în programe de sănătate mintală. Pe de altă parte, e important să precizăm că problemele psihice generate de rețelele de socializare apar pe un fond vulnerabil al indivizilor, e de părere Mugur Ciumăgeanu.

Mugur Ciumăgeanu: Evident că problema este una foarte complexă. Noi suntem presionați la nivelul profesiilor psi să recunoaștem că rețelele sociale sunt rele, sunt periculoase, sunt ochiul diavolului. Însă e nevoie să aducem în discuție o mică nuanță. Sunt vulnerabilizați și sunt puși la risc acei adolescenți, acei tineri, acei adulți care oricum și în absența rețelelor de socializare ar fi prezentat o anumită vulnerabilitate.

Reporter: Așadar, vine pe un anumit fond?

MG: Evident, dar nu putem să le incriminăm până la capăt, dar această suspiciune de necinste funciară asociate rețelelor sociale, în special a celor foarte populare, nu le scuză. Dimpotrivă, spune că ele nu fac nimic pentru persoanele vulnerabile. În momentul ăsta multe dintre firmele de pariuri sportive au programe de tratament și investesc foarte mult în tratamentul gamblingului, a jocului de noroc patologic. Din acest punct de vedere noi nu observăm un lucru similar din partea unor coloși cum este Facebook, iar ei să vină să spună că inițiază un program de sănătate mintală prin intermediul Facebook.

Rep: Din experiența dumneavoastră de terapeut, domnule Mugur Ciumăgeanu, ce ați putut observa cu privire la aceste efecte negative ale rețelelor sociale asupra individului și poate asupra celor tineri în mod special?

MG: E un fenomen atât de frecvent întâlnit încât el devine banal de rău, ca să parafrazez o sintagmă celebră. Nu pot să spun că există un sindrom al dependenței pe care noi să îi vedem, să îl identificăm și să îl diferențiem. Dar ceea ce putem vedea este că această deconectare generală de la contactul fizic, de la relație poate să aibă un impact global de creștere a depresiei, a anxietății și a izolării sociale. Nu vreau să fac o generalizare pentru că sunt mult mai mulți factori, inechitatea, la ora asta e pandemia. Dar eu cred că rețelele sociale fac o promisiune falsă. Ele spun că o să îți rezolve problema conexiunii, a lipsei de relație și a izolării, dar de fapt, pentru cei mai vulnerabili, ele creează cu atât mai multă izolare și deconectare.

Rep: Cu ce am putea înlocui rețelele sociale? Atunci când realizezi că ai o problemă și vrei să scapi de ea trebuie să rezolvi acea problemă, iar o parte importantă este înlocuirea acelui ceva cu ceva care să îți facă bine.

MG: Răspunsul aici este foarte simplu. Cu reîntoarcerea la atmosfera de familie și la conexiunile pe care le-am putea avea. Numai că aici, din nou, intrăm într-o problemă foarte mare pentru că cu cât persoanele se simt mai singure în mediile lor familiale, printre rude, în prezența partenerilor, potențial în prezența prietenilor, cu atât vor face mai mult apel la rețelele socializare și vor avea mai puține șanse să se întoarcă la o conexiune care nu promite întotdeauna să fie foarte caldă și foarte solidă. 

Ascultă: