Avuția românilor la maxime istorice (raport BNR)

avere.png

Image source: 
pixabay.com

Avuția netă a românilor se situa la finalul anului 2020 la un maxim istoric, în creștere cu 6,1% față de anul anterior, reiese din Raportul asupra Stabilității Financiare publicat joi de BNR, citat de hotnews.ro.

Cea mai mare parte a averilor (trei sferturi)  e formată din case și apartamente (active imobiliare) și doar un sfert din avere e reprezentat de active financiare. Această situație se datorează în mare măsură legislației care încurajează deținerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în activități productive, mai precizează raportul.

Valoarea caselor și apartamentelor s-a majorat cu 4,8% în T4/2020 față de T4/2019, pe fondul creșterii indicelui de preț imobiliar și al deprecierii monedei naționale, indicând reziliența pieței imobiliare.

Activele financiare reprezintă aproximativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă aproximativ 45% din avuția populației, având un ritm de creștere de 8,8% pentru perioada analizată. Acest decalaj pune în evidență capacitatea scăzută de a mobiliza capital intern și dependeța de atragere a capitalului străin.

Numerar și depozite

În structură, dintre activele financiare, sectorul populației își manifestă predispoziția către instrumente sigure, de tipul numerarului și depozitelor (reprezintă circa 39% din total activelor financiare ale sectorului) fiind urmate de investiții de tipul pensiilor private.

Ritmul real de creștere a depozitelor și a numerarului (14% la decembrie 2020) a făcut ca acestea să ajungă la 30% din PIB, cea mai ridicată pondere din ultimii 14 ani.

Cu toate acestea, merită menționată polarizarea economisirii: conform datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, doar 0,3% din depozite depășesc plafonul de garantare de 100.000 EUR, acestea reprezentând 22% din totalul valoric. Ponderea acestora a înregistrat o tendință ascendentă în ultimii ani, situându-se la maximul ultimilor 10 ani, semnalizând o creștere a inegalității și de polarizare a averii populației.

Consiliul de administrație al BNR a decis reducerea dobânzii de politică monetară de patru ori de la izbucnirea pandemiei COVID-1929, ajustările cumulând 1,25 puncte procentuale. Datorită proporției ridicate de împrumuturi cu dobândă variabilă, precum și a maturității îndelungate a creditelor ipotecare, diminuarea ratei de politică monetară este de natură să aibă un impact pozitiv asupra cererii de credite ipotecare noi, conducând de asemenea la un serviciu al datoriei mai redus pentru debitorii ce au contractat deja un credit, mai precizează BNR.