Stare de urgență emoțională în șoli: Elevii, puternic afectați de pandemie

scoala_12.jpg

Stare de urgență emoțională în șoli: Elevii, puternic afectați de pandemie. Image source: pixabay.com

În școli s-ar putea decreta stare de urgență din punct de vedere emoțional, dacă e să privim cele mai recente evenimente: în București, un elev, bătut și umilit de colegi, se aruncă de la fereastra clasei, la Timișoara o elevă cu nevoi speciale este bătută de colege. Tot într-o unitate școlară....Sunt două cazuri care scot la iveală serioase probleme pentru toți cei implicați și care atrag atenția asupra unui fenomen mai mult decât îngrijorător: efectele dramatice ale pandemiei asupra psihicului.

După ce o perioadă foarte lungă de timp ne-am concentrat pe măsuri de siguranță sanitară, a sosit momentul acum să ne concentrăm pe cele de siguranță emoțională, îndeamnă Ministerul Educației în cadrul unei dezbateri organizate de organizația Salvați Copiii?

Ce soluții ar fi? 

Potrivit organizației Salvați Copiii, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate în perioada pandemiei şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor.

Consecințele acestor stări sunt extrem de grave. Unele cazuri s-au soldat cu tentative de suicid, atrage atenția Gabriela Alexandrescu de la asociația Salvați Copiii:

"Copiii de vârste mici, în special cei din ciclul primar de studii au resimțit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenții spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simțit singuri, triști sau furioși. 57,4 dintre copii au recunoscut că cel mai mare risc la care au fost expuși în această perioadă a fost dependența de internet. Informațiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online."

Că problemele sunt serioase, s-a convins și ministrul educației, care speră că în școli un rol tot mai important îl vor avea consilierii școlari,

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, vrea să mărească numărul acestora în școli, dar atrage atenția și asupra  responsabilității acestora.

"În mod evident, consilierea școlară nu se face în cele mai multe școli așa cum ar trebui să se facă. Pentru a se face cu adevărat și într-un mod eficient, așa cum sunt sigur că ne dorim cu toții, acel consilier școlar trebuie să stea în școală pe toată durata programului școlar. Trebuie să cunoască elevul și problemele lui. Trebuie să cunoască profesorii și poate, de ce nu, și pierderile lor. 

Pierderile amplificate de această perioadă de criză nu sunt numai în plan educațional. Sunt în plan psihologic, emoțional, social, așa cum ați prezentat. Sunt foarte complexe aceste aspecte și e nevoie mai mult decât oricând de consiliere școlară. Dar e nevoie să se cunoască, așa cum am spus, problemele elevilor și problemele profesorilor. Să se cunoască mediul de învățare, să se cunoască școală. Să se cunoască în măsura posibilului și părinții. 

E nevoie de consilieri școlari. E nevoie de un consilier în fiecare școală, chiar și în școlile clasificate drept mici, sub 500 de elevi, Chiar dacă au 200, 250, 300 de elevi trebuie să existe un consilier școlar. Peste 500 de elevi al doilea, peste 1000 al treilea, peste 1500 al patrulea. Ăsta este obiectivul”, a explicat ministrul.

La rândul său, Radu Szekely, secretar de stat în ministerul educației atrage atenția și asupra rolului pe care îl au și părinții, dar și profesorii în a gestiona noile situații provocate de pandemie. Pentru că problemele au crescut și nu mai pot fi ignorate, explică acesta:

"În primul rând cred că profesorii au nevoie de tehnici de lucru cu elevii pentru a aborda explicit aceste competențe sociale și emoționale în școală și, pe de altă parte, să poată ei înșiși reflecta la experiențele profesionale așezate în acest context al rezilienței emoționale. 

Nu vorbesc aici de a pune în cârca profesorilor, a cadrelor didactice activități de evaluare specializată ale elevilor, care rămân în continuare de domeniul specialiștilor în psihologie. Dar poate tehnici prin care să realizeze parteneriate cu părinții în vederea unor măsuri coerente de sprijin emoțional pentru copii. Cred că aici este foarte important să vedem cum putem să aducem familiile în această ecuație. Fără sprijinul familiei nu cred că noi, ca sistem de învățământ, putem rezolva problema deficiențelor sau pierderilor la nivel emoțional pe care le vedem după această pandemie”.

Potrivit organizației Salvați Copiii, cele mai frecvente diagnostice în cazul preşcolarilor au fost reprezentate de anxietate şi anxietatea şcolară (dificultăţile de readaptare şcolară), diminuarea concentrării la orele online, precum şi scăderea abilităţilor şi a interacţiunilor sociale au condus la multiplicarea episoadelor de furie şi irascibilitate.

Imposibilitatea de a face activităţi în aer liber şi de a ieşi în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios, mai relevă cercetarea.