De ce merge prost vaccinarea anti-covid, mai ales în mediul rural? Explicațiile unui medic de familie

whatsapp_image_2021-05-21_at_11.21.58.jpeg

Sunt unul dintre "turiștii de vaccinare" care s-au dus la Dolhasca pentru că erau locuri libere pentru imunizare. Am făcut aproape 1.600 km, pentru prima doză și rapel, dus-întors.
Sursa imaginii: 
© Eliza Casandra

Doar Bucureștiul și județul Cluj au mai mult de 30% din populație imunizată anti-covid. În 10 județe acoperirea vaccinală nu depășește 15%. Printre acestea, pe ultimul loc este Suceava cu doar 11.6% din populație vaccinată. La debutul pandemiei în țara noastră, Suceava a fost primul județ roșu din cauza focarelor de covid, supranumit și "Lombardia României". Irina Franciuc, medic de familie în orașul Dolhasca din județul Suceava și vicepreședintă a Societății Naționale a Medicilor de Familie, spune că acum, când vaccinul este la liber, oamenii nu vor să se imunizeze. În ciuda poziției oficiale a conducerii Bisericii Ortodoxe, lipsește susținerea preoților pentru campania de vaccinare, afirmă medicul. Relaxarea restricțiilor peste tot, indiferent de rata de vacccinare, nu a făcut decât să dea și mai mult de muncă medicilor în a convinge populația că trebuie să se imunizeze mai afirmă Irina Franciuc.

La mijlocul lui martie, când a început etapa a treia de vaccinare anti-covid, cea destinată tuturor categoriilor de populație, mii de români s-au programat pentru imunizare la zeci sau sute de kilometri de casă. S-au dus la Șuraia (jud. Vranca), Talpa (jud. Teleorman), Fetești (jud. Ialomița) etc. Eu am fost la Dolhasca (jud. Suceava). Am vizitat-o și pe mama și m-am și vaccinat. Ca mine au fost mulți alții din București, Cluj, Satu-Mare, Hunedoara sau Republica Moldova. "La început, turismul de vaccinare a fost 100%. Am avut zile în care am vaccinat la Dolhasca numai oameni din afara localității, din alte județe, foarte îndepărtate și niciun om din Dolhasca. Veneau și plecau cu avionul în aceiași zi de la 500 km", spune medicul coordonator al centrului de vaccinare, Irina Franciuc.

Până să fie vaccinul la liber, interesul scăzut din mediul rural pentru imunizare anti-covid a tot fost pus pe seama accesului îngreunat de platforma de programare. Dar de când te poți duce să te vaccinezi doar cu buletinul, la orice centru, nu mai e nicio scuză, după cum spunea chiar premierul Florin Cîțu. În ciuda simplificării accesului la vaccin, la centrul din Dolhasca adresabilitatea s-a înjumătățit, constată Irina Franciuc.

Multe dintre județele din zona Moldovei, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vrancea, Vaslui au rată de imunizare sub 15%. "Zonele amintite sunt printre zonele cu această rezistență la vaccinare cunoscută, nu numai la vaccinarea covid, ci în general și la vaccinarea obișnuită din programul național de vaccinare pentru copiii lor", spune medicul.

Irina Franciuc, vicepreședintă a Societății Naționale a Medicilor de Familie, este de părere că din cauza lipsei de educație, oamenii nu conștientizează prin ce situație gravă epidemiologică trecem. "Îți pot da exemplu unei paciente de-ale mele care are o mulțime de comorbidități și care a refuzat categoric vaccinarea, până la a-mi spune în față că vreau să o omor, consiliind-o să vină la vaccinare, în contextul în care are două fete care au făcut covid, iar una a fost intubată. Nu știu ce metodă să mai abordez". Doctorița acuză și lipsa de implicare a preoților în campania de vaccinare, în ciuda angajamentelor conducerii BOR. 'La acest moment succesul campaniei de vaccinare a fost transferat înspre noi" (medicii de familie n.r).

În plus, relaxarea restricțiilor peste tot nu a făcut decât să îngreuneze și mai mult munca de convingere pro-vaccinare pe care o duc medicii cu populația. "E bine că sunt măsuri de relaxare, dar nu așa fără discernământ peste tot. Poate că era bine ca aceste măsuri să se adreseze numai zonelor geografice cu rată de vaccinare suficient de protectivă. Măsura de relaxare pe o rată de vaccinare de 11% ne dă și mai mult de furcă în a-i aduce și a-i face să conștientizeze că trebuie să se vaccineze".


Reporter: Suceava, în urmă cu un an, era județul cel mai afectat de covid. Acum e codaș la vaccinare. Cum vă explicați situația?

Irina Franciuc: E un paradox pe care nu ni-l explicăm nici noi cei care suntem implicați activ în campaniile de vaccinare. Cred că ce s-a publicat în media până la un moment dat a avut un impact extraordinar asupra populației din zona rurală. Acest procent covârșitor vine din zona rurală. Nu cred că vine din orașe. Nu am făcut un studiu și nu pot eu să furnizez date exacte de analiză. Dacă în orașe populația s-a vaccinat și dacă efuziunea vaccinării în prima etapă a fost una extraordinară, în zona rurală situația stă total diferit și nu cred că Suceava face excepție de la regulă. Ceea ce vedem la televizor cu maratoanele e valabil doar pentru orașele mari, nici măcar pentru orașele mai mici.

O pacientă, cu o mulțime de comorbidități, a refuzat categoric vaccinarea, până la a-mi spune în față că vreau să o omor

Rep: Nu, cam așa este în mai toată țara în rural.

IF: Poate și din cauza educației, poate și din cauza motivului că lumea nu crede în această infecție, nu crede în covid. Lumea nu crede în această boală. Ce e drept, populația din mediul rural a reușit să păstreze mult mai strict măsurile de izolare. Tot ceea ce am trăit noi ceilalți un an și jumătate, pentru populația din mediul rural nu a fost atât de apăsător. Ei stând într-o casă cu ieșire afară nu au simțit ce înseamnă să fii efectiv izolat. Nu au simțit treaba asta. Atunci, cred că nu conștientizează prin ce situație gravă epidemiologică trecem. Îți pot da exemplu unei paciente de-ale mele care are o mulțime de comorbidități și care a refuzat categoric vaccinarea, până la a-mi spune în față că vreau să o omor, consiliind-o să vină la vaccinare, în contextul în care are două fete care au făcut covid, iar una a fost intubată. Nu știu ce metodă să mai abordez. Cred că campania de promovare a vaccinării nu folosește cele mai bune instrumente care să ajungă la România asta profundă.

Capii bisericii au ieșit cu mesaje pro vaccinare tardiv, majoritatea preoților nu se implică în campanie nici acum

Rep: Bucovina este cunoscută și drept cel mai religios ținut din România. S-au implicat preoții în campania de vaccinare?

IF: Ca să fiu sinceră, nu prea, iar dacă s-au implicat au făcut-o tardiv, după ce răul a fost făcut. Marea lor majoritate nu se implică nici acum. Chiar dacă capii bisericii au ieșit cu mesaje pro vaccinare tardiv, impactul în mentalul populației rurale nu mai are efectul scontat pentru că în biserica din sătuc sau în biserica din cartier nu se promovează. Poate că nici nu ar trebui să promovăm direct pentru că preotul nu are menirea asta. Dar poate să facă o ușoară educație populației pentru sănătate.

Vaccinul este la liber, dar nu este cerere

Rep: Pe site-ul DSP Suceava sunt trecute 16 centre de vaccinare în total. Acestea se regăsesc în 12 localități care au circa o treime din populația județului. Credeți că vaccinul ar trebui adus mai aproape de oameni, așa cum cerea șeful statului?

IF: Nu asta este lipsa aderenței suficiente la vaccinare. Vaccinul este la liber de aproape trei săptămâni. Poți să vii să te vaccinezi cu buletinul. În afara acestor centre de vaccinare fixe, medicii de familie din județ s-au implicat într-o mulțime de campanii mobile. Facem ad hoc o echipă mobilă dacă există cerere. Ne-am dus în locația care a făcut cerere de vaccinare și am vaccinat oamenii. Numai că nu este această cerere.

Rep: De când este vaccinul la liber, fără programare în platformă, ați observat o creștere a numărului doritorilor?

IF: Nu, am observat o descreștere care mă sperie. Eu sunt coordonatorul centrului de vaccinare într-un orășel mic, în Dolhasca, care are arondată populația din orășel, în jur de 12.000 de locuitori și localitățile învecinate, care se pot adresa. Cea mai mare distanță e undeva între 10 – 15 km. Accesul e facil pentru că e pe asfalt. Sunt curse. Oamenii au mașini. Ar avea cu ce să vină. Adresabilitatea pentru vaccinare a scăzut la mai mult de jumătate în centru.

Rep: La centrul de vaccinare de la Dolhasca, unde sunteți și medic de familie, câți dintre cei imunizați până acum sunt localnici și câți sunt așa numiții turiști de vaccinare?

IF: Foarte puțini sunt localnici. Dintr-ăștia care s-au vaccinat, marea majoritate sunt pacienții mei pentru care am luptat din ianuarie, făcând o consiliere sub toate formele posibile. Nu mai știu ce metode să folosesc. Sunt foarte puțini. Cred că Dolhasca este sub rata județului.

Rep: De unde au venit să se vaccineze la Dolhasca oamenii?

IF: Centrul care s-a deschis pe 15 februarie la dorința mea expresă, pentru că m-am gândit la populația eminamente îmbătrânită din Dolhasca, căreia i-ar fi fost greu să meargă la Fălticeni, care este cel mai apropiat centru. Am zis că este foarte bine să îl deschidem la Dolhasca. La început turismul de vaccinare a fost 100%. Am avut zile în care am vaccinat la Dolhasca numai oameni din afara localității, din alte județe, foarte îndepărtate și niciun om din Dolhasca. Au venit de la Cluj foarte mulți, din București nenumărați. Veneau și plecau cu avionul în aceiași zi de la 500 km. Au venit de la Satu Mare, de la Hunedoara. Dar din București au venit cei mai mulți turiști la vaccinare. Și din Republica Moldova a venit foarte multă lume.

Relaxarea fără discernământ, peste tot, dă și mai mult de furcă în a convinge populația să se vaccineze

Rep: Multe dintre județele din zona Moldovei, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vrancea, Vaslui au rată de imunizare sub 15%.

IF: Asta e o realitate pe care trebuie să o conștientizăm și noi, profesioniștii și DSP-ul și politicul și cei care fac campaniile naționale de promovare a aderenței la vaccinare. Populația mai puțin educată, populația care nu a fost convinsă de existența pericolului epidemiologic, populația care refuză din start orice vaccin. Zonele amintite sunt printre zonele cu această rezistență la vaccinare cunoscută, nu numai la vaccinarea covid, ci în general și la vaccinarea obișnuită din programul național de vaccinare pentru copiii lor.

Rep: Dacă ați putea ce anume ați face ca să convingeți oamenii să se vaccineze, nu doar pe cei din județul Suceava?

IF: Aș cheltui foarte mulți bani pe o campanie de vaccinare la nivel național făcută inteligent, care să ducă mesajul acela subliminal și în mentalul României profunde. Noi, medicii de familie nu putem fi lăsați singuri. La acest moment succesul campaniei de vaccinare a fost transferat înspre noi tocmai pentru că toate sondajele de opinie făcute până acum au arătat că populația are încrederea cea mai mare în medicina de familie. Poate dacă eram implicați mai de la început și altfel în campanie. Nu știu să spun. Dar nu putem fi lăsați singuri. Noi muncim. Toți profesioniștii din sistem suntem conștienți că mai avem de muncit foarte mult. Nu s-a terminat. E bine că sunt măsuri de relaxare, dar nu așa fără discernământ, peste tot. Poate că era bine ca aceste măsuri să se adreseze numai zonelor geografice cu rată de vaccinare suficient de protectivă. Măsura de relaxare pe o rată de vaccinare de 11% ne dă și mai mult de furcă în a-i aduce și a-i face să conștientizeze că trebuie să se vaccineze.