De ce e mai scurtă coada "virtuală", din platforma de programare, decât cea "cu buletinul"?

Succesul maratonului de vaccinare anti-covid de la Timișoara este explicabil, în opinia antropologului Bogdan Iancu, prin faptul că oamenii au preferat să stea la o coadă pe care o puteau vedea, la centrul de vaccinare, nu la coada "virtuală" din platforma de programare.

Treisprezece judeţe nu mai au nicio persoană pe listele de aşteptare pentru vaccinarea anti-COVID. Este vorba despre Călăraşi, Giurgiu, Buzău, Vrancea, Vaslui, Neamţ, Suceava, Botoşani. Aceeaşi situaţie se regăseşte în Covasna, în Gorj, Mehedinţi, Arad şi Bistriţa Năsăud. Nici în alte judeţe din ţară lucrurile nu stau mai bine. De exemplu, în judeţul Maramureş figurează pe listele de aşteptare doar 2 persoane.

Cei mai mulți care așteaptă vaccinul, peste 23.700, sunt din Capitală urmată de județul Cluj cu 12.600 de persoane pe listele de așteptare.

Pe de altă parte, în weekend, la Timișoara, oamenii au stat la coadă ca să se imunizeze în cadrul unui maraton de vaccinare.

Lumea nu a mai trebuit să aștepte să treacă prin platformă, iar coada e și o formă de socializare, explică antropologul Bogdan Iancu, lector la SNSPA. El se așteaptă însă ca entuziasmul maratoanelor să se diminueze și spune că e nevoie ca autoritățile să aibă mesaje destinate fiecărui grup de populație în parte:    

Nu vor să stea la coadă, acea coadă virtuală, deci după părerea mea este vorba despre scurtcircuitarea unei cozi, pe care nu o vedem, și apariția unor cozi normale pentru un vaccin pe care lumea și-l dorește făcut mai repede, ca să poată să avanseze cu interacțiunile sociale. (...) Coada, într-un fel, are și un efect de atractivitate pentru că sugerează penuria și atunci senzația că ceva va lipsi la un moment dat îi face să meargă după acel produs. Acesta este unul dintre efectele care contaminează și îi face pe oameni să-și dorească să meargă să se vaccineze, să stea la coadă. (...)

Cred că autoritățile luptă acum cu niște inerții istorice la care au participat absolut toate guvernele României post-socialiste și că ar trebui să înțeleagă că limitele în care poți să comunici acum cu o populație pentru care nu ai avut grijă să aibă disponibil un sistem de sănătate credibil devine acum un decont. Senzația mea e că noi vrem acum să lucrăm pe un teritoriu de tip incendiu și încercăm să convingem pe cineva că apa e bună ca să stingă incendii în măsura în care acea populație nu știe și nu mai are de ce să știe că apa stinge incendiile.

Un lucru pe care l-aș face, în paralel cu această campanie de comunicare, ar trebui să apelăm la figurile istorice și să facem campanii de conștientizare a ceea ce au însemnat vaccinurile în istorie. Sunt foarte mulți oameni care comunică < ce e cu aceste vaccinuri apărute din senin?>. Ar trebui să le explicăm oamenilor că vaccinurile au venit pe o serie de alte vaccinuri și că vaccinurile au fost o revoluție în medicină. Ar trebui readus pe tapet vaccinul ca un produs cultural-istoric și care a produs niște transformări pe care ar trebui ca lumea să le conștientizeze.