Superliga: ”separatism” fotbalistic sau rezultat al integrării europene?

stadion.jpg

Image source: 
pixabay.com

Politicienii din întreaga Europă critică proiectul Superligii de fotbal. Dar vor merge ei până la a interzice competiția? Comentatorii nu se arată foarte încrezători. Iar aspectele financiare și politice sunt intens dezbăture în presa europeană.

Supercompetiția europeană a ajuns subiect de dezbatere și la postul de radio France Culture, al cărui cronicar vede un ”act de separatism, care arată atât neîncredere, cât și lăcomie”:

”Ați experimentat vreodată umilința de a sta pe bancă un sezon întreg, în timp ce colegii voștri mai talentați intră pe teren? Mai rău: să intri în meci, dar să nu atingi o minge timp de 90 de minute, pentru că nimeni nu îți dă o pasă?

Nu este nimic mai inegal ca experiență colectivă decât fotbalul (mai ales atunci când joci prost). Și, prin urmare, nu este surprinzător în a vedea o concentrare a elitelor, sub pretextul că cei mai buni trebuie să joace între ei pentru a asigura spectacolul (și a împărți potul )”.

Și ziarul italian La Repubblica vorbește despre un „război de secesiune”:

 „Pe de o parte, avem competiția, tumultul stadionului și rezultatul imprevizibil. Pe de altă parte, avem nevoia de a satisface utilizatorul care deține telecomanda și vrea doar cele mai bune meciuri, jucate întotdeauna de aceiași protagoniști. 

Afacerile necesită cifre și certitudini, nu pot fi ostaticele rezultatelor aleatorii: doar în 2020, cele mai bogate 20 de cluburi din Europa au pierdut două miliarde de euro".

Iar The Independent notează că planul a stârnit furia după ce s-a dezvăluit că membrii fondatori ai competiției, în care s-ar include cel puțin Arsenal, Chelsea și Tottenham, urmează să primească statut special și intrare automată în fiecare sezon.

Libération constată la rândul său că fanii văd o trădare și se consideră uitați „de dragul banilor”.

În Italia, de exemplu, planul este respins în unanimitate pe scena politică: de la comuniști (care spun că „fotbalul nu este piață”), la liderul de extremă dreapta Matteo Salvini („ca tifos al AC Milan, ar trebui să fiu fericit dar îmi plac victoriile cucerite cu sudoare pe teren și nu cele cumpărate cu milioane de pe piața de valori ”).

În timp ce Juventus face încă parte din grupul Exor (deținut de familia Agnelli), AC Milan este controlată de fondul american Elliott iar celălalt club milanez, Inter, de colosul chinez Suning. Pentru toate cele trei echipe, maximizarea investițiilor are acum prioritate față de tradiție. Ceea ce pe mulți îi face să se spună că proiectul riscă să „omoare Il Calcio”.

Motivația este financiară, în contextul scăderii veniturilor de la începutul pandemiei, scrie și El País. Superliga ar genera venituri anuale de până la 7 miliarde de euro, din care o bună parte vor merge la cluburile fondatoare.

Acesta este tocmai obiectul furiei președintelui Ligii spaniole de fotbal, care vorbește de „egoism” și „lipsă de solidaritate”: „Nu vom permite  această distrugere a fotbalului în beneficiul câtorva. Fotbalul a fost întotdeauna un sport democratic și așa trebuie să rămână ”, spune oficialul spaniol citat de  El País.

După cum observă Politico, pe măsură ce furia crește, politicienii se grăbesc să-și arate loialitatea față de cei mulți care nu își permit să stea în loje.

”Comisia Europeană nu are însă planuri imediate de a contesta noua ligă pe chestiuni de concurență. Bruxelles nu face altceva decât  să proclame că sportul ar trebui să reflecte valorile europene, inclusiv reguli transparente, nediscriminatorii.

Întrebarea este dacă Superliga ar putea fi oprită de capitalele statelor membre. Dar nu este clar dacă guvernele ar avea temeiuri legale pentru a acționa, chiar dacă unii lideri s-au grăbit să critice”.

Le Monde prevede o bătălie juridică , după ce UEFA a avertizat jucătorii că „li se poate refuza prezența în echipele naționale” dacă participă la Superligă.

Iar ziarul spaniol La Razón apreciază proiectul:

„Poate că nu este bine pentru UEFA, dar sigur este pentru fotbal. Deoarece fotbalul nu este doar un sport, este și o industrie culturală puternică, al cărei viitor trebuie să aparțină cluburilor care au știut să-l promoveze la scară globală și să reflecte valorile sociale.

Propunerea pentru o competiție care reunește cele mai bune echipe din peisajul fotbalistic european merită să fie susținută de autoritățile publice, chiar și numai pentru că este rezultatul natural al procesului de integrare continentală - o Europă unită, care aspiră să fie mult mai mult decât un spațiu pentru comerț”, crede publicația spaniolă. (Surse: Toute L'Europe, Eurotopics)

 
Revista presei internaționale din 21 aprilie 2021