O zi în estul Ucrainei: „Nimeni nu știe dacă se va trezi dimineața. Oamenii s-au obișnuit cu acest gând”

7264537-hepta_mediafax_foto-dan_levy.jpg

Image source: 
Mediafax Foto

SUA a avertizat recent că Rusia va suporta costuri și consecințe, dacă va interveni din nou militar în Ucraina, așa cum s-a întâmplat în 2014 la anexarea Crimeei. Washingtonul atenționează comunitatea internațională că Moscova a trimis un număr foarte mare de trupe și mașini de luptă la granița ucraineană, în timp ce Kremlinul transmite că nu se pune problema unui război. RFI a discutat cu politologul Marin Gherman, aflat la Cernăuți. El explică faptul că în Ucraina este în plină desfășurare un război hibrid. „Pericolul de izbucnire a unui război tradițional este foarte mare”, mai spune Marin Gherman, în contextul în care „Rusia nu a reușit să impună schimbările politice pe care le spera în Ucraina”. În estul țării, în zona Donbasului, oamenii s-au obișnuit cu gândul că următoarea dimineață poate fi și ultima.

O normalitate aberantă. Pericolul unui mare război, foarte real

Marin Gherman: Această stare de instabilitate a devenit o normalitate aberantă, dacă vorbim despre societatea ucraineană. Știrile din estul Ucrainei au devenit știri cu care societatea ucraineană s-a obișnuit. Știrile despre acumulările masive de armamente și tehnică militară de către Rusia nu se încadrau în această tendință dacă analizăm situația securitară din estul Ucrainei. Dar putem analiza altceva. Mă refer la încercările Rusiei de a determina schimbări legislative, politice în interiorul Ucrainei, ceea ce nu s-a reușit. Președintele Vladimir Putin avea anumite speranțe în ceea ce privește o nouă politică, diferită de cea din perioada președintelui Petro Poroșenko în Ucraina. Practic nu s-a obținut nimic. Nici în ceea privește legalizarea mercenarilor din estul țării, nici în ceea ce privește desfășurarea unor alegeri locale în Donbas înainte de retragerea trupelor rusești de acolo, nici în ceea ce privește aprovizionare cu apă a Crimeei și alte chestii. Nu mai vorbesc despre interzicerea unor posturi de televiziune controlate de către simpatizanții lui Putin în urma unor sancțiuni introduse de președinția Zelensky.

Reporter: Se vorbește intens pe plan internațional despre o potențială intervenție militară a Rusiei în estul Ucrainei. Este acesta un pericol real? Dacă da, ce ar putea urmări Rusia de pe urma unei intervenții militare în zona Donbasului?

MG: Din punctul de vedere al dreptului internațional Rusia deja este prezentă acolo. Deja este prezentă în Crimeea. Deja suntem în război. Dacă vorbim pur faptic și din punctul de vedere al acțiunilor din Donbas, din estul Ucrainei, pericolul unui mare război este foarte real. Cunoaștem că sunt mercenari finanțați de Rusia, aduși de Rusia. Sunt de diferite naționalități. Sunt oameni care câștigă bani de pe urma acestui război pentru că se află acolo ca mercenari plătiți prin diferite scheme, deseori absolut netransparente. Dar situația poate să scape de sub control. Jocul de-a demonstrarea puterii poate să se transforme în orice. Este clar că Rusia, așa cum spune și presa ucraineană, realizează o testare a coalizării, a capacității occidentului de a reacționa, de a colabora, de a arăta ce reprezintă occidentul în plan securitar. Din punctul meu de vedere este și un sondaj sociologic, ca Moscova să vadă ce ar putea să se întâmple dacă încearcă să forțeze din nou nota Ucrainei.

Mercenarii ruși, ascunși în spatele caselor ucrainiene

Rep: Când a anexat Crimeea în 2014 Rusia a invocat istoria și dreptul său asupra peninsulei. În opinia dvs, Rusia mai are motive să revendice teritorii ucrainene?

MG: Dacă vorbim despre argumentarea istorică, Rusia poate oricând să o inventeze sau să o reinventeze. Din punctul de vedere al istoriografie ruse jumătate din actuala Uccraina este parte componentă a Rusiei istorice sau a lumii ruse. Sunt și semi adevăruri și adevăruri. E adevărat că multe orașe din sudul Ucrainei au fost înființate în perioada Imperiului Rus. Acolo exista mlaștină și câmp. Apoi au fost înființate aceste orașe. Lucrurile s-au schimbat foarte mult. De asemenea, putem vorbi foarte mult nu atât de argumentarea istorică, cât mai ales de cea a necesității de a proteja vorbitorii de limbă rusă. Cam aceasta este narațiunea de bază a presei ruse în ultimele două, trei luni.

Rep: Vorbeați despre contextul extrem de complicat și tensionat din estul țării. Ne puteți explica cum arată o zi din acele zone care au reizbucnit confruntările militare?

MG: Din păcate, dacă vorbim despre oamenii de acolo, ei sunt într-o permanentă frică, frustrare, teamă vis-a-vis de ziua de mâine. Nimeni nu știe dacă se va trezi dimineața. Din când în când reapare acel conflict acolo. În estul Ucrainei au fost create două administrații de stat specifice, cu statut militar, în care guvernatorul acelei regiuni este și comandament de forță regională, spre deosebire de celelalte regiuni. Și capacitățile și împuternicirile administrației respective este mai mare pentru a controla linia frontului. Sunt zone de front în care mercenarii sunt despărțiți de armata ucraineană de 150 – 200 de metri. Armata ucraineană spune că mercenarii se ascund deseori în spatele caselor în care se află oamenii. Dacă se trage asupra lor, armata ucraineană riscă să nimerească în case și să ucidă civili. Este un război hibrid.

 
Politologul Marin Gherman, despre tensiunile din Ucraina