Antonio Momoc, decan FJSC: O campanie de vaccinare corectă dar timidă. Biserica ar trebui să se implice mai mult, mai ales în rural și urbanul mic

vaccinare.jpg

ste nevoie de o campanie de informare eficientă și susținută referitor la vaccinare.  Este opinia decanului Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Antonio Momoc.
ste nevoie de o campanie de informare eficientă și susținută referitor la vaccinare. Este opinia decanului Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Antonio Momoc.

Este nevoie de o campanie de informare eficientă și susținută referitor la vaccinare.  Este opinia decanului Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Antonio Momoc. O urgență mai ales în condițiile în care, în următoarea perioadă s-ar putea înregistra o inversare a tendinței în sensul unei scăderi a numărului de solicitanți de vaccin, ceea ce ne ține foarte departe de ținta de 10 milioane de persoane imunizate până la sfârșitul lunii iulie, la care făcea referire recent premierul și care dacă ar fi atinsă ar duce la eliminarea celor mai multe dintre restricții.

Ce ar presupune o campanie de informare țintită privind vaccinarea, care să atingă eficient și mediul rural sau persoanele cu venituri mici sau mai puțin instruite? Ar reuși ea sa blocheze mesajele fake news sau pe cele ale antivaxerilor?

 L-am întrebat pe decanul FJSC, Antonio Momoc

 Antonio Momoc:  Cred că în momentul de față, așa cum se desfășoară campania, este în continuare destul de timidă. Ea este corectă din multe puncte de vedere. Dar, într-adevăr, lipsește o orchestrare a comunicării pe mai multe niveluri și pe mai multe tipuri de target. Cred că primul lucru pe care ar trebui să îl faci atunci când imaginezi o campanie de informare și apoi una de persuadare este să te apropii de factorii cei mai credibili și cei mai influenți la nivelul targetului care ar putea să aibă ezitări, frici, temeri sau necunoaștere sau mai puțină cunoaștere în legătură cu ceea ce dorești să comunici. Cred că dacă ne ducem într-o zonă rurală obligatoriu ar trebuie de la bun început, dar nici acum nu e târziu, să ai de partea ta biserica, un protocol, o înțelegere cu biserica ca ea să fie parte la nivel rural ca agent de comunicare și de influență și de explicare, de informare a beneficiilor care decurg din campania de vaccinare. La fel, dacă te duci într-o zonă urbană, într-o zonă a tinerilor educați sau mai puțin educați, influencerii din zona rețelelor sociale sunt primii pe care ar trebui să îi angrenezi într-o asemenea campanie. În funcție de publicul căruia ne adresăm și care ar putea avea anumite reticențe, care pot fi explicabile, dar care în același timp pot fi deconstruite prin explicații simple, accesibile, unele emoționale, altele raționale, în funcție de targetul căruia ne adresăm. Toate aceste lucruri cred că ar liniști un pic societatea românească, pe care o văd din ce în ce mai polarizată pe acest subiect și nu numai.

Reporter: Mă opresc un pic la ceea ce spuneați. E extrem de important. Antonio Momoc, apreciați că cel puțin în mediul rural biserica ar trebui să apese mai tare pe accelerație.

AM: Cred că și în urbanul mic și în semi urban și în în rural biserica ar putea să fie invitată în această campanie de informare. Cred că acolo trebuia discutat de mult. De altfel, la începutul campaniei au existat, dar destul de timid, câteva ieșiri publice din partea unor înalți prelați, din partea unor influenceri din zona de influență socială a bisericii ortodoxe. Sunt acolo figuri de mare influență, de mare credibilitate în rândul publicului din România, chiar și din urban, care puteau să fie cooptați. Nici acum nu este târziu pentru a putea fi cooptați. Mulți dintre ei sunt și pe YouTube, sunt și pe rețelele sociale. Își țin în continuare predicile. Au o influență destul de puternică. Cu ei se poate discuta și sunt absolut convins că e nevoie de câștigarea publicului din rural și din urbanul mic cu ajutorul bisericii ortodoxe. De ce nu? Nu cred că acest fals clivaj stat biserică e util, chiar deloc în contextul actual. Dimpotrivă, cred că trebuie o mai mare deschidere și din partea statului și din partea guvernului și din partea celor care administrează campania de vaccinare pentru a implica acești factori de influență, precum este biserica ortodoxă și alții bineînțeles, pentru a comunica acestor publicuri care pot fi reticente sau ezitante în legătură cu campania de vaccinare.

Rep: Pe medici cum îi vedeți? Mai sunt sau sunt vectori de informare credibili?

AM: Depinde pe cine întrebați. Sunt absolut convins că, din nefericire, după ultimele crize, după tot ce s-a întâmplat în spitalele din România și cu pacienți non covid, sunt publicuri unde încrederea în medici este destul de scăzută. Pe de altă parte, oamenii care înțeleg demersul științific, cunoașterea științifică sau autoritatea epistemică, cei care înțeleg cum ajunge cineva în acea postură de a hotărî în legătură cu sănătatea oamenilor, de a hotărî în legătură cu modul în care trebuie să acționeze la acel nivel, cred că acolo nu sunt probleme de credibilitate sau nu e nevoie de mai mult PR pentru știință sau chiar pentru autoritatea politică deontică, cea care în momentul de față este pusă să ia anumite decizii care pot fi sau pot părea de neînțeles la un moment dat sau foarte complicate. Cred că nu acolo e problema. Dar, dacă ne uităm pe numerele mari, observăm că oamenii cei mai educați nu sunt neapărat și cei mai mulți. Atunci, e clar că e nevoie de o comunicare și de mai mult PR pentru medici în general în România. Și atunci când vorbim despre campania de vaccinare cred că indirect vorbim despre campanii de comunicare pentru știință și pentru medicină în această țară. Cred că sunt utile și în afara pandemiei, nu doar pe durata pandemiei.

Rep: Cu atât mai de dorit, Antonio Momoc, ar fi o campanie de susținere sau chiar de promovare, în funcție de unde ne aflăm, rural, urban, medii mai puțin instruite, medii defavorizate, a vaccinării, având în vedere faptul că invers, campaniile, mesajele, protestele agresive, extrem de vizibile care răspândesc fake news sau ale anti vaxxeri-lor sunt foarte apăsate.

AM: Avem această problemă a anti vaxxer-ilor, doar că de cele mai multe ori cei care susțin campania de vaccinare sau care o gestionează le dau apă la moară acestora prin incoerențe sau printr-o comunicare orchestrată pe toate nivelurile, de la cel mai înalt nivel la nivelul factorilor de influență personali, individuali. Sigur că aveți dreptate că există o anumită vulnerabilitate la nivelul publicului larg sau al celor defavorizați sau al celor cu o instrucție formală deficitară și că aceștia pot fi primii țintele dezinformării. Dar pe de altă parte, chiar un public serios,e ducat, foarte educat își poate pierde încrederea în cei care comunică atâta vreme cât aceștia o fac incoerent sau când iau decizii care sunt greu de explicat. Din această perspectivă comunicarea trebuie să fie dublată și de o mai mare responsabilitate atât a factorilor politici, cât și a celor care gestionează întreaga campanie de vaccinare. Evident că grupări cu anumite interese electorale vor profita de acest clivaj, de această polarizare, de slaba comunicare sau mai proasta comunicare a unor actori politici. Dar părerea mea este că cei mai mulți oameni înțeleg situația. Părerea mea este că cei mai mulți oameni sunt raționali și înțeleg chiar dacă nu au neapărat educație formală superioară. Înțeleg sensul campaniei de vaccinare și pe cel al măsurilor restrictive. Numai că chiar și cu ei riscăm să discutăm despre o pierdere a încrederii atâta vreme cât cei care comunică o fac foarte prost.

Rep: Câștigi încredere cu empatie, Antonio Momoc? Tot s-a insistat pe chestia asta, să fim empatici chiar și la nivelul discursurilor politice. Tot vânturăm această vorbă. E suficientă empatia ca să determini un om să se ducă să se vaccineze?

AM: Nu, probabil e o etapă care ar trebui să fie necesară în orice relație de comunicare.

Rep: Dar nu e suficientă.

AM: Dar nu este niciodată suficientă. Evident că trebuie să pleci cu un anumit grad de empatie, trebuie să îl înțelegi pe celălalt. Dar ce se întâmplă? Eu aș putea să înțeleg pe cineva, un copil sua un părinte care se teme de a se vaccina în general. Sunt empatic cu el și pot să discut în legătură cu temerile sale. Le găsesc chiar justificate. Nu mă refer numai la campania de vaccinare anti covid, ci în general la legea vaccinării obligatorii. Vedeți și reacția Curții Europene a Drepturilor Omului. Dar în același timp, atunci când înțeleg din punct de vedere științific, din punct de vedere al vieții, al interesului suprem al copilului în acel caz sau în general al celui cu care încerc să fiu empatic că oricât de empatic aș fi, ceea ce își dorește el este chiar împotriva intereselor sale, iar aici, în genere, se exprimă autoritate epistemică, a omului de știință, în acel caz empatia se manifestă la nivel de ton și de atitudine și este obligatorie în comunicare. Dar la nivel de decizie și de fermitate a mesajului, e clar că trebuie comunicat ferm și în dezacord dacă este în interesul celui cu care comunici să fii în dezacord cu el. 

 

 
Decanul FJSC, Antonio Momoc