Ce și cât au pierdut elevii din mediul rural în timpul școlii online din pandemie?

copil_sat_romania_world_vision_romania.jpg

Image source: 
worldvision.ro

Aproape jumătate dintre profesorii din mediul rural, care au participat la un sondaj realizat de Fundația World Vision România, consideră că elevii lor au pierdut între 11% și 45% din materia care trebuia asimilată, în timpul școlii online. Unul din 10 profesori a indicat pierderi de învățare grave, de la 46%  la 80 %  din materie. Concret, unii copii au uitat să scrie și să citească, explică Andreea Bujor reprezentant al Fundației World Vision. Recuperarea materiei ar trebui să se întâmple prin așa numitele ore remediale. Acestea sunt reglementate printr-un ordin de ministru pe care, Marian Staș, expert în educație, îl descrie drept o colecție ucigătoare de proceduri. El spune că se așteaptă ca recuperarea materiei să se împiedice în birocrație și în veșnica subfinanțare.

Pierderile de învățare ale elevilor din mediul rural acumulate în perioada în care școala s-a desfășurat online sunt majore și necesită intervenție imediată prin sprijinirea recuperării materiei, arată un sondaj efectuat de Fundaţia World Vision România în perioada 5-12 februarie în 74 de unități de învățământ din 14 judeţe din mediul rural.

46% dintre profesorii intervievați au apreciat că elevii lor au pierdut între 11% și 45% din materia care trebuia asimilată. Unu din zece profesori a indicat pierderi de învățare grave, de la 46%  la 80 % din materie. Ce înseamnă asta concret și care sunt cele mai grave probleme semnalate de profesori, explică Andreea Bujor, reprezentant al Fundației World Vision România:

Andreea Bujor: Pe de o parte profesorii ne spun că există nevoia de programe de educație remedială. Foarte mulți dintre copii au pierdut din materie. Sunt cazuri chiar foarte grave. Unul din zece profesori ne spun că anumiți copii au pierdut chiar până la 80% din materie. Este clar că este vorba despre acei copii care nu au avut acces aproape deloc la școală în această perioadă. Pe de altă parte, profesorii ne spun că au nevoie de ghiduri standardizate pentru educație remedială. Sigur că se face educație remedială, însă este foarte important cum se face. Trebuie să știi exact care sunt nevoile, așteptările. De cealaltă parte, după un an de pandemie, este nevoie de formarea profesorilor pentru educație remedială.

Reporter: Ce înseamnă că elevii au pierdut acele procente din materie?
AB: Pe de o parte profesorii consideră că elevii au pierdut din materie pentru că nu au participat la ore. Pe de alta, sunt profesori care ne semnalează că, mai ales în clasele mici, se vede că elevii nu mai știu să scrie, să citească, că nu mai știu nici măcar ce învățaseră. Nu doar că nu au evoluat în această perioadă, așa cum ar fi trebuit să se întâmple dacă școala s-ar fi desfășurat în condiții normale, ba chiar au regresat și nu își mai amintesc nici acele noțiuni care le-au fost predate. Situația este reflectată și de note. Unul din trei profesori a spus că notele au scăzut. Este un procent mic pentru că e clar că profesorii nu au vrut să dea elevilor note mai mici în această perioadă. Și evaluările s-au petrecut altfel. Dar la nivel de materie pierdută și de noțiuni pe care elevii nu le mai cunosc este clar că problemele sunt foarte mari și că este nevoie de intervenție imediată.

Orele remediale vs birocrația și slaba finanțare a educației

Recuperarea materiei ar trebui să se întâmple prin așa numitele ore remediale. Acestea sunt reglementate printr-un ordin de ministru pe care, Marian Staș, expert în educație, îl descrie drept o colecție ucigătoare de proceduri. El spune că se așteaptă ca recuperarea materiei să se împiedice în birocrație și în veșnica subfinanțare.

Marian Staș: Mesajul cel mai dur pe care acest sondaj îl transmite se referă la amplitudinea fenomenului pierderii de eficiență și de rezultate în timpul pandemiei. Educația remedială este esențială și procesul, ca atare, este esențial, dar asta reprezintă efectul unei cauze. Cauza este procentul enorm de mare, foarte consistent al elevilor care au pierdut educație în acest an.

Reporter: Credeți că vor reuși prin orele remediale să recupereze ceea ce s-a pierdut?
MS: Sincer m-aș bucura. Dar mă tem că riscul principal al acestui proces remedial va fi riscul de formă for fond din două motive. În primul rând, am studiat normele metodologice aprobate prin ordinul de ministru nr. 3300 din 19 februarie. E o colecție ucigătoare de proceduri de îndeplinit din motive de finanțare. Atunci, așa cum au arătat nenumărate alte precedente nefericite, mă aștept ca forma să bată fondul. M-aș bucura să nu fie așa. Și goana după aprobări, validări, prezențe, fișe, rapoarte și altele să transforme procesul într-unul birocratic, mai degrabă de tip formă fără fond. Așa ar fi, statistic vorbind pentru că, așa cum am citit eu documentul, componentele de justificare, de raportare, sunt extraordinar de complicate și de numeroase pe întreaga verticală.

Rep: Dacă ne împiedicăm de birocrație, de materie, de programă, ce mai spunem?
MS: Spunem două lucruri. În primul rând că procesul ca atare nu este unul direct, natural, firesc al legăturii rapide dintre profesor și copii, ci este unul intermediat de o birocrație infernală.
În al doilea rând mai este și un aspect financiar. Am să citez aici o știre de azi, publicată de edupedu.ro, care spune că pachetul de 1.7 miliarde de lire sterline alocat de premierul britanic pentru acoperirea pierderilor de învățare suferite de elevii din Anglia nu este suficient. Cele 1.7 miliarde de lire ar fi alocate pentru o populație de 8.9 – 9 milioane de copii. Noi fiind cam de trei ori mai puțini, proporțional ar fi undeva în jur de 600 – 700 de milioane de euro echivalent necesare pentru România în acest context. Mă îndoiesc că sumele respective, necesare vor fi de această anvergură ca să permită un proces educațional așa cum se cuvine. Nu mă refer numai la plata profesorilor, ci mă refer la ceea ce înseamnă întreaga infrastructură. Atunci când vorbesc de educație remedială este vorba de recuperare, recapitulare, înțelegere. Presupune mult mai mult timp, efort, resurse investite în a-i ajuta pe copii să înțeleagă materia și să o învețe așa cum se cuvine.