Cum va arăta Muzeului Ororilor Comunismului în România? (interviu cu managerul Alexandru Groza)

ceausescu.jpg

Nicolae Ceaușescu primimd ”sceptrul prezidențial” de la Ștefan Voitec, președintele de atunci al Marii Adunări Naționale, 1974
Image source: 
Wikipedia

Ministerul Culturii a decis numirea unui șef interimar la conducerea Muzeului Ororilor Comunismului în România. Este încă un pas concret către înființarea acestei instituții, după ce anterior a fost obținută linia de finanțare de la bugetul de stat pentru aceste muzeu care ar trebui să reflecte aspectele vieţii social-economice şi culturale din România, în perioada 1945 - 1989. La conducerea Muzeului Ororilor Comunismului în România a fost numit un absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Alexandru Groza are în CV studii de cercetare efectuate în cadrul Universității Berkeley din California. De asemenea, el a manageriat în trecut proiectul Ferestroika Experience, un muzeu privat al vieţii cotidiene în comunism. Cum va arăta, așadar, Muzeului Ororilor Comunismului în România și care este scopul înființării sale? RFI l-a pe Alexandru Groza, noul manager interimar al instituției.

Alexandru Groza: Muzeul există din punct de vedere legislativ. Urmează să fac pașii administrativi. Ce îmi doresc să fac ține foarte mult de creșterea gradului de conștientizare asupra fenomenului comunist și în special asupra fenomenului ororii în perioada comunistă. Îmi doresc să fac o serie de evenimente, de expoziții, de dezbateri publice. Tot ceea ce se va întâmpla în cadrul muzeului va fi supus dezbaterii publice. În plus am în vedere crearea unui consiliu științific în baza căruia și cu ajutorul căruia voi stabili principalele tematici de dezvoltare. Asta vrea să fac cât se poate de repede.

Rep: Ce ar urma să conțină acest muzeu?

A.G: În primul rând, pentru că ne focalizăm pe perioada 1945-1989, vom merge pe o abordare documentară și vizuală cât se poate de clară a întregului fenomen comunist luat pe etape. Fiecare etapă de implementare a sistemului comunist va fi detaliată, expusă și prezentată în funcție de resursele pe care le avem. Dacă avem mărturii orale, vor fi expuse. Dacă avem mărturii fotografice, iarăși vor fi expuse. La fel și în cazul materialului documentar, care este mai mult decât suficient. Mai ales că arhivele s-au redeschis recent, fapt ce ne oferă foarte mult suport. Plus că avem o serie de colaborări cu institute, care ne-au oferit suportul în coordonarea și dezvoltarea muzeului.

Rep: Perioada ceaușistă cum credeți că va fi reprezentată?

A.G: Perioada ceaușistă va fi reprezentată prin ceea ce a fost într-adevăr, prin realitatea perioadei. Ca elemente, vom  porni de la structurile represive. Vom merge și pe analiza vieții private. Vom merge pe construirea unui discurs care va avea în vedere și va rezulta dintr-o dezbatere. După cum bine știți, perioada ceaușistă este împărțită între grupul nostalgicilor și grupul celor care vor să creeze un anumit tipar de perspective. Noi vrem să venim cu o imagine unitară, cu o perspectivă, o istorie oficială care să fie reală și sinceră în primul rând. Perioada comunistă din perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu se va construi foarte mult pe baza mărturiilor, pe baza experiențelor de viață. Eu pronesc de la premisa că noi, cu toții, suntem purtători ai unei istorii. Atunci, perioada Nicolae Ceaușescu va fi mai degrabă o imersiune în viața privată și experiența individuală a comunismului din perspectiva sistemică, cu analiză și preponderent pe sistemul represiv.

Rep: Camera Deputaților a validat mandatul lui Francisc Tobă. Este un personaj suspectat de reprimarea violentă a revoluției din 1989 de la Sibiu. Între timp și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc s-a exprimat și a dezaprobat ferm validarea mandatului de deputat al domnului Tobă, în ciuda numeroaselor probe, după cum afirmă institutul, care arată implicarea sa în reprimarea sângeroasă a revoluției de la Sibiu din decembrie 1989. Merită să subliniem că nu există o decizie definitivă și irevocabilă a justiției în acest sens. Cum vedeți această chestiune? Un membru al Camerei Deputaților care este suspectat de astfel de fapte...

A.G: IICCMER este un organism care identifică și aduce în fața justiției o problemă. Atitudinea justiției în cazul de față este să ia o decizie în privința mandatului. Nu cred că sunt îndreptățit să emit o judecată de valoare în acest sens. În cazul de față istoria arată faptele. Dacă faptic se dovedește că realitatea este de așa natură, rămâne doar în mâinile justiției să ia decizia definitivă de a retrage sau de a anula elementele care au fost puse în discuție. 

Cine este Alexandru Groza?

Alexandru Groza este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies (ISEEES), la Universitatea din California - Berkeley.

În prezent, pregăteşte un doctorat privind relaţiile româno-americane în perioada regimului comunist.

Alexandru Groza a îndeplinit şi rolul de manager de proiect la Ferestroika Experience, un muzeu privat al vieţii cotidiene în comunism.

Groza a publicat numeroase studii ştiinţifice, a participat la conferinţe naţionale şi internaţionale, unde a prezentat rezultatele cercetărilor sale şi a organizat numeroase expoziţii tematice axate pe memoria regimului comunist. Este coautor (alături de Adrian Cioroianu) al volumului „Elena a României – Regina-Mamă, Regina Suferinţei şi a speranţei” (2018).

 
Alexandru Groza, noul manager interimar al Muzeului Ororilor Comunismului în România