Bogdan Hossu: Politicienii trebuie să înțeleagă că nu sunt un fel de stat în stat

sindicalist_bogdan_hossu.jpg

Liderul sindical Bogdan Hossu.

Salariile bugetarilor nu cresc în 2021, dar va fi majorat salariul minim, a anuțat premierul Florin Câțu. Este o creștere insuficientă, reclamă sindicatele, care anunță și declanșarea  acțiunilor de protest. Marți, 29 decembrie, de la ora 10, sindicaliștii vor picheta Ministerul Muncii.

Bogdan Hossu: Guvernul României practică o politică complet anti românească. Pe de o parte spune că vrea să atragă românii, dar în același timp practicăm politica salariului minim pe economie foarte scăzut ca singură măsură de dezvoltare economică. 

Trebuie să spunem că conform datelor Eurostat suntem la 35% din punct de vedere al salariului orar față de Uniunea Europeană. Și suntem la 66% din productivitatea medie europeană. 

 

Din acest punct de vedere este clar o necorespundere a nivelului respectiv. Dacă vrem să stopăm plecare românilor în spațiul european trebuie să ne schimbăm politica legată de salariul minim pe economie.

Reporter: Pe de altă parte premierul Cîțu spunea că economia României trece printr-o criză alături de toate economiile lumii și că...atât se poate, această mărire de 3.1% pentru anul viitor.
B.H: Momentan oferta guvernamentală, făcută la propunerea Consiliului întreprinderilor mici și mijlocii din România este o creștere de 3% față de un estimat al inflației trecute de 2%. Problema care se pune este că salariul minim este pentru viitor. Nu este pentru trecut.

Ținând cont de faptul că vom avea scumpiri substanțiale începând de la 1 ianuarie, care vor produce o reacție în lanț, mai ales pentru produsele de strictă necesitate, mi se pare că această ofertă de 40 de lei net creștere a salariului minim pe economie este o chestiune complet anormală. 

Practic se fură drepturile salariaților în toată această chestiune. Să nu uităm că cu 40 de lei nici nu pot să își acopere cheltuielile curente pentru masca pe care trebuie să o poarte conform normativului dat pentru spațiile publice și spațiile comune. 

Practic, nu face decât să oblige și mai mulți cetățeni români să plece din țară și să nu se întoarcă. Atunci suntem într-un cerc vicios, lucru pe care îl vedem inclusiv în programul de guvernare. Cred că a fost avizat de către Parlament. Se prevede în mod expres mărirea numărului de lucrători care să vină în România din afara spațiului Uniunii Europene. 

Nu există o politică coerentă care să arate interesul că dezvoltarea economică se va reflecta în buzunarul cetățenilor, în buzunarul lucrătorilor. De fapt, se continuă aceeași politică prin care creștere economică este acordată mai mult capitalului, 52%, iar pentru lucrători este 40%-41%. În spațiul Uniunii Europene acest raport este taman invers. Guvernul, prin toată politica lui, se pare că nu dorește să facă acest lucru. E mai rentabil să obții dividende și să le împarți lucrătorilor decât să fii salariat și să lucrezi.

Guvernul nu se pregătește nici pentru viitoarea directivă legată de salariul minim european. Nu se pregătește sau nu vrea să respecte nici legislația în vigoare. În programul de guvernare, deși avem un coș minim pentru un trai decent care să devină un instrument important în politica de stabilire a salariului minim, dacă citim cu atenție programul constatăm că guvernul nici nu îl ia în considerare. Consideră că numai inflația și productivitatea sunt suficiente.

Să nu uităm că în 2019, când s-a stabilit salariul minim pentru 2020, am dat cea mai mică creștere din mediul înconjurător este european. Toți ceilalți au mărit mult mai mult salariul. Și să nu uităm că plecăm de la baze diferite. Tot timpul se face comparația în procente. Dacă salariul minim din Germania crește cu 2%, iar salariul minim din România crește cu 10%, ecartul valoric dintre cele două salarii crește. 2% la salariul minim din Germania înseamnă aproape 50 de euro, iar 10% la salariul minim din România înseamnă 8 euro. Asta este mare problemă. Ne jucăm cu datele fără să ținem cont la ce ne raportăm și ce reprezintă ele.

Rep: În cine lovește faptul că salariile bugetarilor vor fi înghețate la nivelul celor din decembrie 2020?
B.H: Bănuiesc că fac economie. Asta e singura justificare. Dar, practic, în toată politica de salarizare a bugetarilor lovește. Conform prevederilor legii salarizării bugetarilor, ar fi trebuit să se dea 25% din diferența salariului prevăzut pentru 2022, salariul care era în plată la 1 ianuarie 2019. S-a împărțit în patru ani. S-a făcut această împărțire.

Neplăcut este că acolo se poate spune că se face pe economie în sensul că se poate spune că se îngheață toate salariile bugetare, deși în proiectul de ordonanță care circulă pe sub masă, pentru că nu am primit nimic oficial legat de acest lucru, sunt anumite categorii care sunt excluse.

Dar, problema de fond este că salariul minim pe economie garantat în plată nu afecta sectorul bugetar, dar aducea mai mulți bani la bugetul statului. Din punctul de vedere al politicii pentru buget este tot o măsură contrară sistemului ca atare. Să nu uităm că noi am propus ca toate ajutoarele, schemele de ajutor de stat, care s-au dat de-a lungul anului 2020 și care au fot benefice legatre de acest lucru, să fie condiționate de faptul ca întreprinderile care solicită aceste scheme de ajutor de stat, timp de doi ani să nu împartă dividende.

Profitul obținut, dacă îl obțin, să fie reinvestit în propria lor lor întreprindere, tocmai ca să dea capacitate de competitivitate, rezistență întreprinderilor respective. S-a spus nu. Pentru că dreptul la dividend este dreptul acționarului. Dar, în același timp, de ce cere bani de la bugetul statului? Toate schemele sunt scheme de ajutor de stat la care capitalul nu contribuie cu nimic. 

Politicienii trebuie să înțeleagă că nu sunt un fel de stat în stat și că nu pot face tot ceea ce le trece prin cap. Dacă vreți, inclusiv în cazul PNNR. Bănuiesc că astăzi ați primit o solicitare comună de la patronate și sindicate tocmai pentru că PNNR ar trebui discutat mult mai amănunțit. Și într-adevăr, cele 30 de miliarde de euro să se ducă pentru rezistența în cazul unei noi pandemii sau rezistența sistemului economic la o nouă criză economică. Dacă ne uităm în structura respectivă vom vedea  multe forme dedicate pentru afaceri de familii sau afaceri de partid.