Planeta pierde în fiecare minut pădure cât 30 de stadioane de fotbal

padure_taiata_1.jpg

Exploatare forestieră în pădurile României
Exploatare forestieră în pădurile României
Image source: 
Wikimedia Commons

Lordul britanic Zac Goldsmith, secretar de stat pentru Pacific și Mediu, scrie într-un editorial că actuala pandemie de Covid-19 este doar „un simptom al abuzului omului asupra naturii”.

Lord Zac Goldsmith, în vîrstă de 45 de ani, este și secretar de stat în cadrul Ministerului britanic de Externe și al Ministerului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale. A fost membru al Parlamentului britanic din 2017 până în 2019, poziție ocupată și în perioada 2010 - 2016.

Mai înainte, a activat timp de nouă ani ca redactor-șef și director al revistei de specialitate „The Ecologist” și a scris pentru publicații britanice de prestigiu precum Telegraph, Observer, Daily Mail, London Evening Standard sau New Statesman. Pasionat de natură încă din copilărie, a lucrat ca cercetător în domeniu în anii ’90. Opiniile sale sunt sumbre în acest moment:

„Pandemia de coronavirus ne-a expus vulnerabilitățile, pe mai multe paliere. Dar, cu puțin noroc, va servi și ca apel de trezire. Distrugerea unor ecosisteme întregi și perpetuarea cumplitului comerț ilegal cu animale sălbatice - ca să nu mai vorbim de cele mai grave excese ale agriculturii intensive - toate acestea contribuie la facilitarea unor noi boli letale. În paralel, utilizarea greșită de rutină a antibioticelor ne-a compromis capacitatea de a face față.

Luna aceasta, Indicele Planetei Vii a arătat că populațiile speciilor cheie au scăzut cu 68% într-o perioadă puțin mai lungă decât viața mea - o nanosecundă pe scala evoluției. Sute de mii de specii sunt amenințate cu dispariția, de la leviatani marini la cameleoni suficient de mici pentru a-și ține echilibrul pe vârful unui băț de chibrit.

În fiecare minut, planeta pierde echivalentul a 30 de stadioane de fotbal de pădure, făcând din defrișări a doua cauză principală a schimbărilor climatice.

Evident, o tragedie. Și este și o tragedie umană. Existența unui miliard de oameni depinde de păduri. Aproximativ același număr de oameni depinde de pești pentru supraviețuire. Când resursele gratuite ale naturii cedează, cei mai săraci suferă primii.

Inversarea acestor tendințe este, cu siguranță, principala provocare a epocii noastre. O putem face, dacă guvernele iau atitudine.

În calitate de gazdă [NB: alături de Italia, în 2021] a următoarei conferințe COP privind clima, Marea Britanie este în prima linie pentru a stimula acțiunea globală. În ceea ce privește emisiile, piața este, din fericire, înaintea politicii, investițiile în energie regenerabilă depășindu-le pe cele în combustibili fosili. Dar tehnologia nu poate preveni singură schimbările climatice.

Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea mangrovelor, pădurilor și turbăriilor, ar putea oferi o treime din atenuarea eficientă a costurilor schimbărilor climatice de care avem nevoie, contribuind în același timp la redresarea crizei speciilor pe cale de dispariție. În ciuda acestui fapt, acestea atrag doar 3% din finanțările climatice la nivel mondial. Nu are niciun sens.

Deci, Marea Britanie se va folosi de președinția sa COP26 pentru a convinge alte țări să pună natura în centrul reacției lor la schimbările climatice.

Ne-am dublat finanțarea internațională privind schimbările climatice și ne vom spori cheltuielile pentru natură.

Lansăm programe ambițioase - un nou fond pentru peisaje biodiverse, de 100 de milioane de lire sterline, pentru conectarea peisajelor de importanță critică, și fondul Blue Planet, de 500 de milioane de lire sterline, pentru refacerea ecosistemelor marine. Inițiativa noastră Centura Albastră (Blue Belt) are drept obiectiv să protejeze o zonă de mărimea Indiei în jurul teritoriilor noastre de peste mări. În plus, conducem campania globală pentru a proteja cel puțin 30% din oceanul planetar, până în 2030.

Doar banii nu vor rezolva problema. Dar guvernele dețin pârghii puternice pentru a determina piețele să prețuiască natura și să atribuie un cost distrugerii mediului.

La nivel global, agricultura este la originea a 80% din defrișări, în special pentru cultivarea mărfurilor căutate precum uleiul de palmier, soia și cacao. Dacă primele 50 de țări producătoare de alimente ne urmează exemplul în înlocuirea subvențiilor pentru utilizarea terenurilor cu un sistem care recompensează fermierii pentru protecția mediului, 700 de miliarde de dolari pe an - de aproximativ patru ori bugetul de ajutor mondial – ar fi folosiți în sprijinul naturii.

Am lansat o consultare mondială cu privire la cerințele pentru marile companii de a elimina defrișările din lanțurile lor de aprovizionare. Dacă putem convinge și alte țări, acest lucru ar putea răsturna piața, astfel încât pădurile să valoreze mai mult vii decât moarte.

Săptămâna aceasta, premierul nostru a semnat la ONU un angajament pentru natură al liderilor din toată lumea, „Leader's Pledge for Nature”, la realizarea căruia Marea Britanie a jucat un rol principal. Este un apel ambițios la acțiune, care recunoaște eșecul atâtor declarații anterioare și care invită fiecare generație să își judece liderii după capacitatea acestora de a-și onora angajamentele.

Pe măsură ce guvernele își planifică redresarea economică, avem de ales. Putem susține starea de fapt, blocându-ne în decenii de emisii de carbon și distrugere a mediului. Sau putem alege acest moment pentru a reseta profund relația noastră cu natura”.

Să mai spunem că Lordul Zac Goldsmith este unul dintre autorii cunoscutului volum publicat în 2009, „We Are One: A Celebration of Tribal Peoples”.