De ce Africa este mai puțin afectată de Covid-19?

africa_nairobi.png

Frescă pe o stradă din Nairobi, Kenya, pentru promovarea măsurilor de protecție împotriva epidemiei, august 2020
Image source: 
AFP via rfi.fr

Până în prezent, cca 1,4 milioane de cazuri de Covid-19 au fost identificate pe continentul african și aproape 35.000 de persoane au murit din cauza coronavirusului, potrivit Africa CDC (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor al Uniunii Africane.) Este puțin comparativ cu alte continente, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) caută explicații...

Inițial, perspectiva era sumbră. Analiștii au preconizat milioane de decese pe continent, care are multe țări sărace, cu sisteme de sănătate slabe. Dar la mai bine de șase luni de la primul caz din Africa, preconizatul dezastru nu a avut loc iar numărul cazurilor este în scădere în majoritatea țărilor.

După compararea codului genetic al mai multor probe de SARS-CoV-2 în Africa, se pare că virusul este similar cu cel care circulă în Europa. Prin urmare, oamenii de știință exclud posibilitatea unei tulpini africane mai puțin periculoase. Deci, cum putem explica faptul că acest continent nu este așa de afectat pandemie?

Măsurile stricte de izolare au fost adoptate foarte devreme în majoritatea țărilor africane. Și acest lucru a contribuit cu siguranță la menținerea unui număr mic de cazuri. În plus, țările africane au deja experiență cu multe boli infecțioase, cum ar fi malaria și Ebola, chair dacă sistemele naționale de sănătate sunt precare.

Potrivit dr. Matshidiso Moeti, directorul OMS din Africa, o primă explicație este vârsta populației. Oamenii de știință au demonstrat că persoanele în vârstă sunt mai expuse riscului de a contracta Covid-19. „În majoritatea țărilor africane, aproximativ 3% din populație are peste 65 de ani. Există țări care au o rată a mortalității mai mare în Africa. Algeria, de exemplu, unde aproape 10% din populație are peste 65 de ani. Deci, credem că vârsta face diferența. Și mai sunt și alți factori: mobilitatea internațională, capacitatea de a circula în alte țări, rețelele rutiere, numărul de mașini pe cap de locuitor. Toate acestea influențează capacitatea de răspândire a virusului".

Clima sau chiar modul de viață ar putea juca, de asemenea, un rol. Matshidiso Moeti consideră că faptul că persoanele în vârstă locuiesc în sânul familiei și nu în case de bătrâni ar putea influența izbucnirea focarelor.

Profesorul Francisca Mutapi, specialistă în boli infecțioase la Universitatea din Edinburgh, ia în calcul și alte piste. „Virusul este rar transmis în aer liber, iar în Africa o parte semnificativă a populației rurale își petrece timpul în aer liber. Tocmai am început un mare studiu de imunitate încrucișată în Zimbabwe pentru a afla dacă expunerea la alte șase coronavirusuri protejează populația de SARS-CoV-2."

Studiile preliminare arată, de exemplu, că 80% din cazurile de Covid-19 din Africa sunt asimptomatice, comparativ cu 40% sau chiar 50% în Europa, potrivit OMS.

Și pentru epidemiologul Mark Woolhouse, care conduce un program de colectare a datelor în nouă țări de pe continent, este important să înțelegem mai bine aceste particularități africane: „Africa are propria epidemie. Am muncit mult în timpul epidemiei în Marea Britanie și Europa. Aceste epidemii sunt diferite. Nu au aceleași caracteristici. Deci, cred că vom învăța multe din aceste date din Africa."

 

Traducere de Anda Costiuc, după rfi.fr