Migrația: Bruxelles pune accentul pe repatrieri

p045705-639740.jpg

migratie 2020
Noul sistem propune renunțarea la regulamentul de la Dublin
Image source: 
European Union 2020

Comisia Europeană a propus un nou plan de gestiune a migrației care renunță la alocarea obligatorie a unei cote de migranți pentru fiecare stat membru și pune accentul pe întoarcerile forțate. Este introdusă acum responsabilitatea fiecărui stat de a gestiona migranții aflați pe teritoriul său. Un sistem mai fiabil decât cel propus în 2015 sau o Europă care se transformă în fortăreață? 

Propunerea  introduce flexibilitate în răspunsul pe care capitalele îl pot aduce unei crize a migrației: ele pot fie să primească migranți din statele sudice, fie să își asume responsabilitatea de a-i repatria pe cei cărora li se refuză azilul, fie să contribuie financiar la gestiunea crizei la nivel UE. 

Noul sistem propune astfel renunțarea la regulamentul de la Dublin prin care un migrant este gestionat de statul prin care acesta a intrat în UE. Acum statele sudice se află în linia întâi pentru recepția, trierea, găzduirea și eventual repatrierea migranților care vin prin Marea Mediterană. 

De mai bine de zece ani Italia, Spania, Grecia, Malta, Bulgaria și Cipru cer ca acest sistem să se schimbe întrucât, cu toate că el prevede ca aceste state să fie ajutate de celelalte membre ale UE, solidaritatea a ezitat să apără. 

De aceea, acum se pune accentul pe responsabilitatea fiecărui stat membru UE de a gestiona migranții aflați pe teritoriul său. 

Astfel, noul sistem propus de Comisia Europeană propune ca un migrant intrat în UE de exemplu prin Italia și ajuns între timp, să zicem, în Danemarca să nu fie repatriat tot de Italia (poarta de intrare), ci responsabilitatea să îi revină Danemarcei. 

La prima vedere, această propunere va fi pe placul sudicelor în timp ce nu le poate conveni nordicelor. Dar la o lectură mai atentă se observă că de fapt propunerea pune de fapt accentul pe repatrierea celor deja aflați în UE și mai puțin pe primirea de noi migranti. Astfel interpretată, propunerea are mai multe șanse să fie luată în considerare de statele nordice. 

In fine,  cotele de migranți obligatorii pentru fiecare stat membru dispar. Bruxelles cere însă „solidaritate obligatorie” între capitale. 

Aceasta, exprimată prin cele trei opțiuni descrise mai sus, este completată și de obligația teoretică a fiecărui stat să sară în ajutorul celor care activează mecanismul de criză în cazul unui flux migratorii important.

Dar Polonia și Ungaria au dat deja indicații că nu vor accepta propunerea. Pentru Varșovia, rămâne primordială nu doar paza frontierelor externe – care-i revine fie și în mică parte – dar mai ales prevenția așa numitelor mișcări secundare (deplasarea migranților prin UE). 

Poziția ostilă a celor două se păstrează în ciuda asigurărilor pe care Comisia Europeană le dă referitor la cooperarea cu statele terțe pentru a stăvili fluxul migrației și la verificarea stării de sănătate și a identității migranților înainte de a fi primiți în UE. 

Varșovia și Budapesta nu comentează pentru moment care dintre cele trei opțiuni acordate de Comisie le-ar putea conveni, dar Polonia reiterează că nu va primi migranți. Cu toate acestea guvernul polonez a oferit ajutor logistic în urma incendiului din tabăra de refugiați Moria din Lesbos.