Masca, obligatorie în tot mai multe județe. Rafila: Eficiența măsurilor, greu de evaluat

De la 1 august, masca devine obligatorie în toate spațiile publice din mai multe județe, în anumite intervale orare.

Printre județele care au luat această decizie se numără Iași, Galați, Dâmbovița, Vâlcea, Brașov, Prahova, Constanța. Fiecare județ și-a stabilit propriile reguli de aplicare. De exemplu, în Prahova este obligatorie doar într-un anumit interval orar, în timp ce la Brașov autoritățile o impun pe străzile pietonale, care vor fi marcate corespunzător. 

În Prahova, masca trebuie purtată și în exteriorul obiectivelor turistice, între orele 07.00 - 11.00 şi 15.00-23.00. Exceptaţi de la această regulă sunt copiii cu vârsta mai mică de 5 ani”, precizează Prefectura Prahova.

În stațiunile de pe litoral, masca e necesară în intervalul 18-24.

 

Totodată, cluburile sau terasele trebuie să respecte orarul stabilit de CNSU sau de comitetele județene pentru situații de urgență.
Sunt măsuri luate de Guvern în încercarea de a ține sub control numărul cazurilor de COVID-19. Cât de eficiente sunt însă aceste măsuri? l-am întrebat pe Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

Alexandru Rafila: Probabil că au un impact favorabil mai ales în zonele turistice unde e foarte mare aglomerație. Măsura are efect în zonele unde există foarte mare aglomerație și nu se poate respecta acea distanțare fizică. În general, dacă contactul cu o persoană infectată este mai lung și șansa de transmitere este mai mare. Dacă limitezi orarul, șansa de infectare scade. Același lucru este valabil și pentru utilizarea măștii în spații deschise foarte aglomerate, unde tot așa, datorită aglomerației, nu poți să păstrezi această distanță de siguranță de 1.5m. 

Reporter: Ca om obișnuit, cum calculezi acest foarte aglomerat?
A.R: E foarte simplu. Dcaă nu poți păstra distanța de 1.5m înseamnă că este foarte aglomerat. Dar lucrul acesta nu e valabil toată ziua. E valabil într-un interval orar în care observațiile demonstrează că este imposibil să păstrezi această distanță de siguranță.
 

Rep: Purtarea măștii ajută clar. Dar faptul că închizi (n.r terasele, la o anumită oră), când se va vedea dacă e eficient sau nu? Aglomerația nu va dispărea de pe litoral.
A.R: E foarte greu de apreciat. Nu există o măsurătoare pentru fiecare măsură care se ia. Nu putem să stabilim, de exemplu, o reducere cu 0.1% a ratei de transmitere datorită programului teraselor și încă 0.1% datorită utilizării măștii în spații deschise. În principiu, trebuie să fie un pachet de măsuri care să implice și intensificarea anchetelor epidemiologice în cele câteva județe mai afectate, astfel încât să poți să închizi focarele și să reduci transmiterea comunitară. Ar trebui luat un set de măsuri, inclusiv în zona de comunicare, astfel încât să atragi oamenii ca să fie împreună cu autoritățile în efortul de a limita transmiterea. Nu există o măsură unică, spectaculoasă, care să rezolve problema peste noapte. Lucrul ăsta nu se poate.
 

Rep: Din ce ați văzut dumneavoastră până acum a părut că oamenii au înțeles despre ce este vorba? 
A.R: Mi-e foarte greu să evaluez, dar există un grup strategic de comunicare care ar trebui să facă evaluări permanente, încât să poată să își adapteze mesajele la ceea ce se întâmplă la nivel populațional. Avem o săptămână cu peste 1.000 de cazuri în fiecare zi. Am ajuns la un maxim de aproape 1.300. A crescut substanțial numărul de persoane internate în secțiile de terapie intensivă. Nu sunt premize încurajatoare. O să putem să începem să avem o speranță în momentul în care o să înregistrăm o stabilizare și o ușoară scădere a numărului de cazuri, care să dureze câteva zile, astfel încât să putem spera că intrăm pe un trend descendent. Dar repet. Acest trend descendent o să fie rezultatul unui pachet de măsuri, nu neapărat al unei măsuri individuale.
 

Rep: La cât ar trebui să ajungă scăderea de câteva zile ca să putem spune că intrăm într-un trend descendent? 
A.R: Nu sunt socoteli bune astea de genul la câteva zile la cât ar trebui să ajungă. Toate trendurile se calculează pe intervale de două săptămâni. Există cifrele de la Centrul european de control al bolilor în care o să vedeți incidența cumulată pentru ultimele două săptămâni și acolo o să vedeți că România este aproape de 70 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar Italia este la 5 și Grecia la 3. Este o diferență foarte mare. Noi am crescut de la 12 la 70. Ei au rămas în zona de siguranță. În afară de România, o creștere importantă în ultima perioadă a avut Spania, care se apropie de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori. Cu un trend trebuie să judeci pe un interval puțin mai lug și acest interval trebui să fie de minim două săptămâni.  

Alexandru Rafila, intervivat de Andreea Orosz