Teoria conspirației în era COVID: Ce au în comun aceste narațiuni?

În plină pandemie, teoriile conspiraționiste prind avânt. Cea mai frecvent întâlnită în această perioadă: familiilor cu decedați li s-ar da bani ca să fie de acord să-i declare pacienți COVID-19. La RFI, Raed Arafat. șeful DSU, spune că un astfel de demers ar reprezenta o infracțiune, iar până acum nu există nicio plângere oficială înregistrată.

 

Raed Arafat: "Nu știu de așa ceva. Nu am găsit un singur caz concret pe treaba asta, un caz concret despre care să știm că s-a întâmplat, când s-a întâmpat și cine a făcut-o. Eu cel puțin nu știu un caz concret.
 

Rep: Tot mai mulți spun „știu eu pe cineva”. Cum se explică?
R.A: „Știu eu pe cineva” nu înseamnă că așa este. Dacă a citit pe internet sau a auzit de la cineva care a pus pe internet, se încadrează în partea de manipulare, dezinformare și fake news.

Dacă știe personal pe cineva, atunci să aducă această persoană, să facă reclamație ca autoritățile să poată să pună mâna pe cei care au făcut o astfel de greșeală și o astfel de infracțiune. Dar nu am auzit încă de cineva care a făcut acest lucru." 

Raed Arafat mai spune că "lucrurile nu s-au schimbat.  Dacă fiecare acționează responsabil putem trece de situația asta. Dacă nu acționăm responsabil și negăm existența virusului și ascultăm toate minciunile care circulă pe Facebook și pe rețelele de socializare și uneori chiar și prin mijloace media, atunci într-adevăr ne așteaptă o perioadă grea probabil cu creșterea numărului de cazuri."

Marian Voicu: Nu există argumente raționale pentru ca  astfel de teorii să fie validate

Interesant este că aceste teorii conspiraționiste circulă simultan în România, Republica Moldova și chiar în regiunea Cernăuți din Ucraina.
Cum se nasc ele și mai ales cum de le îmbrățișează oamenii? l-am întrebat pe jurnalistul Marian Voicu, specializat în decriptarea fenomenului și autorul cărții Matrioska Mincinoșilor, Fake news, manipulare, populism.

Marian Voicu: Nu cred că există argumente raționale pentru ca o astfel de teorie să fie validată.  Pur și simplu este una din nenumăratele teorii ale conspirației care a apărut în timpul pandemiei și care își găsește locul într-o criză globală, așa cum, poate, doar dezastrul de la Cernobîl a mai constituit, pe un fond de informații, pe o lipsă de reacție a oamenilor de știință. 
Ciudată este sincronicitatea unor astfel de teorii în stânga și în dreapta Prutului. Nu este singurul caz. 

Dar, în urmă cu o lună și jumătate când a apărut, colegii din presa de investigație de acolo, de la Ziarul de Gardă, au mers pe teren încercând să vadă dacă persoanele citate de preoți, de exemplu, au depus mărturii în acest sens. 
Totul s-a dovedit a fi o făcătură. A fost o investigație inedită pentru că jurnaliștii astăzi sunt puși în situația neverosimilă de a demonta știrile false. Ei fac ceea ce se cheamă debunking. Ca să lansezi o astfel de teorie îți trebuie cinci minute și o minte odihnită. Ca să o demontezi îți trebuie zile și zile de investigație. 

Practic, în Republica Moldova, pentru că la noi nu s-au făcut investigații de acest gen, jurnaliștii de investigații au mers și i-au întrebat pe cetățeni și pe cei care au colportat aceste zvonuri și au descoperit că totul a fost o mare minciună. La noi lucrurile s-au petrecut cu mult mai mult fast. Am avut televiziuni cu acoperire națională care au lansat astfel de știri, cum este România TV. 

Am văzut cum reporterul scoate telefonul mobil și spune „am primit mai multe sms-uri de la cetățeni care reclamă faptul că știu cazuri în care familii au primit sume de bani ca să declare că rudele decedate au decedat de Covid”. După care au continuat că este momentul ca Parchetul să deschidă o investigație. Să auzi un jurnalist care se uită în telefon, citește un sms și spune „de acum treaba mea s-a încheiat, e treaba parchetului să investigheze mai departe”, arată că deja trăim într-o lume în care presa devine irelevantă. Presa tradițională, mainstream, presa cu acoperire națională a devenit principala sursă de dezinformare. 
 

Reporter: Cum se face că apar aceste teorii simultan și în România și în Republica Moldova? Ce ne spune despre cei care gândesc aceste teorii și le răspândesc?
M.V: În urma discuțiilor cu colegii din Republica Moldova și cu cei din Europa Centrală și de Est, am ajuns la concluzia că sunt o mulțime de narațiuni fake, care sunt defilate în funcție de etosul poporului, în funcție de cultura respectivă într-un spațiu bine definit. De exemplu, cum a apărut recent: copiii infectați cu Covid vor fi luați din sânul familiei și vor fi dați centre speciale pentru a fi îngrijiți. Am mai avut parte de astfel de știri fake, copiii care sunt luați de oculta mondială, de lobby-ul pedofil de la Bruxelles și sunt dați spre adopție cuplurilor de homosexuali. 

Am avut astfel de cazuri și în Norvegia. Au fost în Cehia. Au fost în Germania. Acum se întâmplă să apară știri că îi vindem pe copiii infectați cu Covid. După părerea mea, lucruriloe astea nu sunt întâmplătoare. Pur și simplu sunt niște narațiuni generale, care apoi sunt declinate și sunt susținute prin știri fake.

Faptul că au apărut exact în aceiași maneiră într-un spațiu identic de limbă română, în Republica Moldova și România, arată că este cu adevărat o infodemie, că știrile fake se propagă așa cum se propagă și acest virus. Iar rețelele sociale și mediul online reprezintă corpul în care aceste tumore se dezvoltă cu adevărat malign.  

Rep: În aceste condiții, ce se va întâmpla cu presa? Spuneați că există așa numiți jurnaliști care răspândesc aceste informații false fără să pățească ceva, din contră, se bucură de mai multe credibilitate. Aceste informații se răspândesc pe rețelele sociale și atunci, ce se va întâmpla cu presa?
M.V: Riscul major la nivel global e ca presa tradițională, așa cum e numită în opoziție cu presa alternativă, cea care a inventat și adevărurile alternative, să devină irelevantă. Ăsta e un risc major. Neîncrederea cetățenilor în presa tradițională, în instituțiile  statului este pasul următor în această degringoladă în care adevărul este contestat de toată lumea, fiecare e un posesor al adevărului, toți suntem alimentați de aceste motoare informaționale, de știrile care ne vin și ne confirmă propriile convingeri. Suntem în bule filtru, suntem în camere cu ecou. Este un trend care face ca presa să fie din ce în ce mai puțin relevantă.

Deja în occident jumătate din cetățeni își iau informațiile din mediul online, unde știrile adevărate sunt amestecate îngrizitor cu știrile fake. În România pericolul este cu atât mai mare pentru că presa tradițională despre care vorbeam, televiziunile cu acoperire națională, sunt surse de fake news. Probabil că responsabilitatea cea mai mare, pe care nu și-o onorează, aparține CNA, care ar trebui să aibă grijă ca acest mediu să fie unul septic. El nu face acest lucru și că atunci când dă, dă amenzi nesemnificative.

Au fost campanii de presă incredibile în care am aflat de la România TV, de la grupul Anonimus, că Dacian Cioloș și Soros sunt cei care stau în spatele tragediei de la Colectiv. CNA a amendat în cele din urmă România TV. Apoi nu s-a mai întâmplat nimic. Era în timpul campaniei electorale din 2016. Acum lucrurile astea se întâmplă în fiecare săptămână și CNA nu are nicio reacție. Asta nu se întâmplă nicărieri în Uniunea Europeană. Lucrurile se întâmplă de obicei în mediul online, dar offline-ul este extrem de bine reglementat. Nu se poate să ai o lege a audiovizualului și CNA să nu facă absolut nimic în astfel de momente. 

 
Jurnalistul Marian Voicu