Tradițiile indienilor din Amazon în pericol din cauza pandemiei

În inima Amazonului brazilian, evoluția Covid-19 îi pune pe indigeni în fața unei dileme crude: să rămână în satele lor, care sunt slab dotate din punct de vedere medical, sau să plece în orașe pentru a căuta siguranță, cu riscul de a fi lipsiți de ritualurile funerare ancestrale.

Lucita Sanoma și-a pierdut bebelușul în vârstă de două luni, suspect de coronavirus, pe 25 mai. Băiatul a fost înmormântat, fără știrea ei, la 300 de kilometri (185 de mile) de satul ei.

Pruncul a murit în spitalul din Boa Vista, capitala statului de nord-vest Roraima.

Înmormântarea a urmat instrucțiunile guvernamentale în materie de sănătate, care contravin culturii Yanomami, potrivit căreia defunctul trebuie incinerat.

Autoritățile „trebuie să înțeleagă și să respecte problema culturală”, a declarat pentru AFP liderul local, Mauricio Yekuana, indignat de suferința tinerei mame și a altor trei femei cu experiențe similare.

Ca parte a riturilor funerare ale Yanomami, rămășițele sunt păstrate în pădure înainte de a fi incinerate. Cenușa este colectată într-o urnă pentru a fi îngropată într-o nouă ceremonie mult mai târziu.

"Vreau să aduc trupul fiului meu în sat, trebuie să-l jelim împreună", a spus Lucita Sanoma pentru AFP.

Cu părul lung și negru care îi cădea peste umeri, tânăra își șterge lacrimile în timp ce își descrie suferința, în propria limbă:

"Am mers direct la spital cu fiul meu ... Ultima veste pe care am primit-o a fost că a murit. Nu l-am mai văzut niciodată", a spus ea cu o voce blândă, ritmată.

Faptul că nu și-a putut jeli copilul potrivit ritualurilor ancestrale, „este o lipsă de respect, care are un efect psihologic puternic asupra mamei”, a spus Junios Yanomami, președintele Consiliului de Sănătate Indigenă Yanomami.

După ce a aflat vestea, Lucita Sanoma s-a întors în satul său din regiunea Auaris, în nord-vestul Braziliei.

Dar trupul fiului ei rămâne într-un mormânt nemarcat într-un cimitir din Boa Vista, până când autoritățile vor decide dacă mama poate să-l aducă acasă pentru a-l jeli cu rudele sale.

 

Lipsa de respect din partea autorităților

Mauricio Yekuana a spus că astfel de situații sunt rezultatul politicilor de sănătate care nu iau în considerare perspectiva indigenilor.

"Guvernul vrea doar să-și impună opinia asupra populației indigene, forțând-o sa i se supună", a spus el pentru AFP. „Acesta o folosește pentru propagandă”.

Colectivul Uniao Amazonia Viva a lansat un apel online pentru donații care vor fi folosite pentru a cumpăra echipamente medicale, inclusiv aparate respiratorii, pentru a evita deplasarea în oraș.

Între timp, sătenii încearcă să respecte măsurile de distanțare socială și să poarte măști de protecție.

Dar sarcina lor a fost îngreunată și de președintele de extremă dreaptă Jair Bolsonaro. Recent, el a anulat o lege care obliga guvernul să ofere persoanelor indigene acces la îngrijiri medicale și apă potabilă curată.

Din cele aproape 8.000 de cazuri de COVID-19 înregistrate în comunitățile indigene, 186 sunt din Yanomami, dintre care patru au murit. Majoritatea au fost infectați în oraș.

Deși nu există cazuri confirmate în Auaris, care adăpostește aproximativ 4.000 de oameni Yanomami și Yekuana, îngrijorarea există.

 

'Ne este teamă'

Mulți localnici poartă măști și mănuși, iar cuvântul „coronavirus” a intrat în vocabular.

„Ne este frică”, a spus Paulo, un lider al comunității care poartă mască, un tricou și pantaloni scurți și care folosește o săgeată pe post de baston. El spune că mulți au fugit în junglă pentru a scăpa de virus.

Săptămâna trecută, armata a distribuit medicamente și echipamente de protecție indigenilor din regiunea Auaris.

"Nimeni nu îndrăznește să ne amenințe Amazonul", indică un semn plasat la intrarea în baza militară unde se efectuează teste rapide COVID-19.

În apropiere, tinerii joacă fotbal pe un câmp părăsit.

Robson da Silva spune că principalul motiv pentru care indigenii au contractat virusul se datorează faptului că ei sunt permanent în mișcare.

Dar Yanomami, care măsoară distanțele în funcție de timpul necesar pentru a merge undeva, spun că pericolul a venit din afară: minerii care fac incursiuni regulate pe teritoriul lor de 96.000 de kilometri pătrați (37.000 mile).

„În lipsa acestora, am fi în siguranță”, spune Mauricio Yekuana, a cărui mască albă contrastează cu dungile negre de pe față.

 

Traducere de Anda Costiuc după rfi.fr