Cum i-a afectat pandemia pe copiii români? Porniri suicidare, depresie și anxietate

copilk.jpg

Image source: 
Hepta/Mediafax Foto

Cum i-a afectat criza generată de coronavirus pe copii? Asociația Telefonul Copilului atrage atenția că în ultimele luni numărul apelurilor la numărul 116.111 a crescut simțitor. În plus, spune la RFI directoarea asociației, Cătălina Surcel, copiii au manifestat în această perioadă stări de frică, anxietate, depresie și chiar porniri suicidare.

Dor de părinți, prieteni și colegi. Unii au avut gânduri suicidare

Cătălina Surcel: În perioada pandemiei noi am înregistrat mai bine de 1.000 de cazuri specifice. Așadar, în două luni și jumătate numărul cazurilor la telefonul copilului a fost în creștere. Foarte mulți copii și-au exprimat dorul de părinți în situațiile de divorț în care copilul este încredințat unuia dintre părinți, iar restricțiile de deplasare impuse prin ordonanțele militare au condus la îngrădirea programului de vizite. De asemenea, copiilor le este dor de întâlnirile cu colegii și prietenii. Așadar, am remarcat nevoia de comunicare a copiilor, de relaționare cu grupul de prieteni. Copiii și-au exprimat nemulțumirea cu privire la regulile impuse de pandemiei. De asemenea, ne-au exprimat nevoia de a-și petrece timpul liber în exterior, în lumea reală și mai puțin în lumea virtuală, așa cum eram noi obișnuiți la telefonul copilului în momentul în care interacționam cu ei și înțelegeam că mediul virual era cel în care ei se simțeau în largul lor. Pandemia a schimbat această dinamică.

Reporter: Unii copii au sunat și au reclamat o stare de tristețe, depresie sau chiar gânduri sinucidare...

C.S: Așa este. Cu preponderență în această perioadă, copiii au experimentat stări de panică, de anxietate, de depresie, de tristețe, gânduri suicidare. Copiii au avut nevoie de resurse, de persoane suport în această perioadă. Însă în multe dintre situații am înțeles, tot din partea lor, că nici adulții din jurul lor nu au știut cum să gestioneze corect trăirile emoționale cu care s-au confruntat. De aici și conflictele în relația copil – părinte. Iar conflictele mai vechi au fost reaprinse pe acest fond. De asemenea, violența fizică în familie a fost reclamată de unii dintre copiii care ne-au contactat pe fondul neajunsurilor pe de o parte, iar pe de altă parte pe fondul dezechilibrului psiho-emoțional. Copiii au simțit că nu se mai pot refugia la școală sau în grupul de prieteni, iar sentimentul de izolare s-a simțit profund în pofida mijloacelor de comunicare la care au astăzi acces. De asemenea, am înregistrat solicitări de consiliere din partea copiilor supuși abuzurilor din cadrul familiei, însă, surprinzător, ei au solicitat doar îndrumare în vederea soluținării situației cu care se confruntă și au refuzat intervenția instituțiilor abilitate. Pe de o parte pentru că nu se simțeau pregătiți pentru eventualele măsuri care ar fi putut fi adoptate. Aici se gândeau foarte mult pentru posibilitatea de a fi luați din familie, de a fi instituționalizați, ceea ce ei doreau să evite, fie pentru că se temeau de reacția părinților.

„Mesajul nostru este aceela că ei nu sunt singuri„

Rep: Concret, cum i-ați ajutat pe cei care au apelat în această perioadă dificilă la ajutorul dumneavoastră? În general, ce puteți face pentru ei?

C.S: De cele mai multe ori, copiii și adolescenții care ne-au contactat au dorit să fie, cu prioritate, ascultați. Ne-au mulțumit pentrru disponibilitatea oferită. De asemenea, le-am dat sentimentul de control asupra situației. Aveau foarte multă nevoie de încredere în ei înșiși, de o perspectivă pozitivă asupra lucrurilor. Foarte important pentru ei a fost faptul că nu am luat o decizie în locul lor, ci am încercat să îi ajutăm să o găsească  pe cea potrivită pentru fiecare situație în parte. Este important de precizat că în cazurile în care viața copiilor a fost pusă în pericol, specialiștii noștri au încălcat bariera de confidențialitate și au transmis cazurile către autoritățile locale relevante. Acest fapt este prezentat pe larg și pe website-ul nostru. Este de la sine înțeles că într-o astfel de situație noi nu dorim să fim acolo doar ca să ascultăm, ci să alertăm autoritățile. Importantă este salvarea de vieți.

Rep: Care este numărul de telefon la care copiii pot apela?

C.S: Numărul de telefon pe care îl pot apela este 116.111. Dacă se simt confortabil să ne scrie, ne găsesc pe platforma online dedicată lor, www.116111.ro. De asemenea, ne găsesc și pe pe aplicația mobilă Happygraff dedicată lor. Mesajul nostru este aceela că ei nu sunt singuri. Ne au și pe noi la capătul celălalt al firului sau în spatele platformelor de comunicare online. Să nu ezite nicicând să ceară ajutor. Să nu țină în ei probleme care mai târziu se pot transforma în tragedii.

Directoarea Asociației Telefonul Copilului, Cătălina Surcel, despre modul în care pandemia îi afectează pe copii