”Solidar înseamnă în primul rând a-i ajuta pe ceilalți să nu mai depindă de tine” (expert francez în securitate alimentară)

agri.png

Agriculturile din emisfera de Sud a planetei au de suferit de pe urma politicilor agricole ale statelor din Nord, spune un expert francez în securitate alimentară pentru France 24
Image source: 
AFP via France24

Pablo Servigne, agronom și biolog, expert în securitate alimentară, autor al multor best-seller-uri despre agro-ecologie, colaps social și reînnoire civilizațională, vorbește într-un interviu pentru France24 despre lecțiile pe care omenirea ar trebui să le învețe din criza Covid. El invită statele lumii să dezvolte noi strategii agricole pentru a asigura securitatea alimentară, pornind de la nivel local, și pledează pentru consolidarea solidarității între națiuni în fața pericolelor cauzate de schimbările climatice.

France 24: Ar trebui pusă în aplicare o strategie pentru ca fiecare țară să-și recapete autonomia alimentară?

Pablo Servigne: Întrebarea privind alimentele necesită strategii locale, regionale, naționale și globale. Chiar și individuale. Ideal ar fi să coordonezi toate acestea, dar este extrem de greu, de aici și propunerea lui Alexandre Boisson și a Stéphaniei Linou de a începe cu ceea ce știm, la nivel local, teritorial, apoi să trecem la niveluri mai înalte de coordonare. Dacă alte țări o fac, este minunat! Trebuie să începem să ne coordonăm eforturile, deoarece sprijinirea producătorilor locali nu trebuie privită ca o retragere. Dimpotrivă, trebuie să știi să te bazezi și pe alții în cazul în care apare vreo problemă. Ideea este că, mai întâi,trebuie să avem noi ce să mâncăm pentru a-i putea ajuta pe ceilalți ...

Cum să evităm retragerea națiunilor și să continuăm să fim solidari în țări precum Algeria, Maroc sau Egipt care se bazează pe grâul francez?

Individualismul diverselor state s-a accelerat odată cu Covid-19, iar acesta este un risc mare pentru anii următori. Nu cunosc secretele diplomatice sau cele comerciale alte țărilor, și cred că legaturile de solidaritate se vor forma după caz. A rămâne solidar în primul rând înseamnă a-i ajuta pe ceilalți să nu mai depindă de noi, dar toate acestea contravin celor 50 de ani de ideologie și globalizare neoliberale.  În general, pentru a evita retragerea, este absolut necesar să se evite sentimentele de nedreptate, nesiguranță și neîncredere ale populației, dar și a țărilor. Cu alte cuvinte, este nevoie de echitate, securitate și încredere. Peste tot. Vă las să extrapolați această idee în relațiile internaționale ...

Criza financiară din 2008 a dus la revolte cauzate de foamete în unele țări în curs de dezvoltare. Vă îngrijorează apariția unor astfel de fenomene în urma crizei actuale?

Da, dar nu din cauza prețurilor mari ale carburanților și nici din cauza recoltelor de cereale, care se pare că au fost excelente în 2020. Am văzut alte semnale: multe economii și sisteme agricole sunt destabilizate de scăderea veniturilor familiilor, de lipsa forței de muncă , de închiderea frontierelor, și a restaurantelor care și-au suspendat activitatea deoarece unele țări încetează să exporte etc.

Sunt preconizate alte dezastre naturale pentru acest an, multe dintre ele urmând a fi climatice. Nu mai vorbim de conflictele politice și sociale, care vor destabiliza lanțurile de aprovizionare. Cred că anul acesta va marca o revenire excelentă a producătorilor locali. În orice caz, sper, pentru că nu avem de ales. Să nu uităm că activitățile pe care le implică transportul și comerțul la nivel global sunt mari emițătoare de gaze cu efect de seră, distrugătoare ale biodiversității.

Criza Covid-19 confirmă ceea ce scrieți în cărțile dvs despre sistemul alimentar din emisfera nordică care crează nesiguranță în Sudul planetei?

Nu a trecut suficient timp pentru a ne putea exprima asupra efectelor acestei pandemii.  Așa cum am spus: sistemele alimentare din Nord, în special din Europa și din Statele Unite, sunt foarte subvenționate, puternic mecanizate și industrializate. Prin urmare, exportă produse alimentare spre Sud, la prețuri foarte mici, distrugând astfel economiile din țările mai sărace.

Este foarte nedrept! Aceste țări devin apoi dependente de produsele noastre și de comerțul mondial, intră în datorii, iar fermierii lor sfârșesc în sărăcie. Iar noi, în Franța, nici măcar nu ne putem asigura hrana, trebuie să ne importăm legumele din Spania. Astea sunt efecte ale globalizării.

 

Traducere de Anda Costiuc, după France24