Site-urile de „fake news”, redeschise? Active Watch: Filiera rusă, cea mai puternică în sectorul dezinformării

fake_news.jpeg

Image source: 
rfi.fr

Site-urile blocate de autorități în perioada stării de urgență pe motiv că răspândeau fake news-uri vor fi redeschise. Autoritatea de reglementare în comunicații a transmis către furnizorii de internet că, odată cu încetarea stării de urgență, nu mai există temeiul legal pentru blocarea accesului utilizatorilor la site-urile indicate de Grupul de Comunicare Strategică. Într-un interviu la RFI, Ionuț Codreanu, de la Active Watch, spune că ”este vorba despre pagini de internet care au răspândit dezinformări în ultima perioadă de tipul: virusul nu există sau a fost creat în laborator, pandemia este doar o conspirație la nivel mondial sau industria farma și miliardarii planetei se află în spatele Covid 19”. Oficialul Active Watch mai afirmă că, la nivel internațional, dezinformările pe filieră rusă au fost cele mai întâlnite, scopul principal fiind micșorarea încrederii cetățenilor în autorități.

Fake news-ul, în social media sau diverse publicații

Ionuț Codreanu: România s-a aliniat trendurilor internaționale. Aceleași subiecte conspiraționiste, false, trunchiate, inventate au penetrat cu succes și piața din România. Vorbim despre social media, de tot felul de rețele de socializare, despre publicații mai mult sau mai puțin credibile, bloguri, grupuri de Facebook. Dar chiar și presa de calitate a fost ciupită.

Reporter: Fake news-urile au fost în special legate de tema coronavirusului?

I.C: Da, sunt acele subiecte identificate chiar și de Uniunea Europeană. E o listă de subiecte care sunt conectate cu propaganda rusească. Sunt acele subiecte care clamau că această pandemie e o mare conspirație, că virusul nu există, că a fost creat în laborator, că este o formă de control al populației, o conspirație a industriei farma la nivel global. O conspirație la care contribuie și miliardarii și potentații planetei.

Rep: Ați identificat și un scop anume în spatele acestor campanii de dezinformare? Cred că le putem numi așa...

I.C: Putem să ne punem ”în papucii” unui eventual propagator de știri false și să ne imaginăm că dacă vrem să cultivăm neîncrederea în state, în autoritate, în ordine socială, cam așa am proceda. Am folosi fix instrumentele astea. Aceste știri false au venit să completeze niște viduri de comunicare, niște pauze în interveția și reacția autorităților. Pe cale de consecință, aceste goluri au fost umplute cu imaginația.

Filiera rusească de fake news, cea mai activă

Rep: Vorbeați despre filiera rusească, nu?

I.C: Da, este una dintre sursele cel mai des invocate de structurile de la nivelul UE care documentează intensiv fenomenul fake news.

Rep: La nivel internațional, dar în țară, la nivel național, ce ați remarcat? În ce zone sau ce publicații au căzut în plasa asta?

I.C: În principiu am observat că în zona conservatoare, în zona de publicații sau de grupuri de Facebook naționalist tradiționaliste, afiliate cultelor religioase, în zona de grupuri și comunități care promovează medicina alternativă, antivacciniștii.

Rep: Au fost site-uri blocate în perioada stării de urgență. Totuși, nu am remarcat un site cu adevărat important de televiziune sau post de radio care să fi fost închis, deși au fost derapaje serioase și din partea unor instituții mass media consacrate. Credeți că s-ar fi impus blocarea emisiei unei televiziuni de știri care a proliferat informații false legate de coronavirus? Sau e o chestiune foarte sensibilă legată de cum închizi un post de televiziune sau îi blochezi emisia și pe ce criterii clare?

I.C: Noi, din capul locului, am găsit ideea de cenzurare și de închidere ca fiind foarte proastă și total nepotrivită în contextul acestei crize. Nu ni s-a părut deloc în regulă că guvernul se organizează în tot felul de structuri care măsoară ce este adevărat și ce este fals și decide pe loc, unilateral, ce publicație poate exista și ce nu. Referitor la calitatea acestor site-uri care au fost închise parțial sau total, iarăși a fopst o risipă de resurse și de imaginație. S-au dus către niște surse obsecure, niște înșiruiri de litere fără noimă care nu erau decât niște platforme făcute, probabil, în cinci minute pentru a duplica informații false. Nu au făcut decât să le mărească notorietatea și să le dea și mai mult anvergură.

Autoritățile, parte a problemei

Rep: Care e părearea dumneavoastră despre cum ar trebui combătut fenomenul fake news-ului? Avem exemplul acesta foarte recent al dezinformărilor din periioada stării de urgență...

I.C: Autoritățile ar trebui să își calibreze foarte bine strategia de comunicare. Să ieși la ora 11 noaptea cu niște comunicate citite de pe hârtie sau să organizezi conferințe fără jurnaliști sau să suspenzi Legea 544 privind accesul la informații publice fără să dai foarte multe lămuriri, fără să fi în contact permament cu populația și să vii cu mesajele foarte bine țintite care să contrabalanseze aceste aberații, nu obții nici pe departe. Informarea corectă nu o faci decât prin informare corectă. Ori, în perioada asta, fiind una de criză, excepțională, credem că ar fi putut toți jurnaliștii și toți oamenii de comunicare, care s-au mutat cu bagaje și cu experiență la partidele politice să își folosească resursele ca să comunice corect, articulat, coerent, astfel încât cetățenii să aibă încredere că ceea cese întâmplă și cum este gestionată situația este în regulă. Ori, în lipsa unei strategii, a unor mesaje credibile, observăm cum se contrazic în declarații oficialii în aceeași zi. În aceste crăpături se infiltrează perfect teoriile conspirației.

Ascultă:

Ionuț Codreanu, de la Active Watch, despre fake news în vreme de pandemie