Sociolog: Tehnologia face mai ușor de acceptat lipsa contactului social

Autoritățile și medicii fac un apel pe aceeași voce în contextul pandemiei de coronavirus: distanțare socială! Asta înseamnă fără mall, fără ieșit la cafea cu prietenii, fără mers la sala de fitness sau fără chemat amicii la un grătar. Pe scurt: stați acasă! Sociologul Barbu Mateescu explică la RFI că nu este ușor să ne adaptăm acestor limitări, dar că tehnologia se dovedește de ajutor mai ales acum. Utilizarea WhatsApp, aplicaţia care permite apeluri audio, video, dar şi transmiterea de mesaje scrise a crescut cu 20% în Italia pe timpul carantinei din cauza coronavirusului.

Oricât de greu ar fi să ne adaptăm acestor limitări, e singura cale prin care salvăm viețile celor dragi nouă. Păstrați distanța socială, a spus luni șeful statului când a anunțat măsurile cuprinse în decretul prezidențial privind instituirea stării de urgență din cauza pandemiei de COVID-19. Fosta gimnastă, Nadia Comăneci, fostul campion mondial la box, Mihai Leu, cântărețul Smiley sau actrița Monica Bîrlădeanu le cer românilor să stea în casă pentru a limita răspândirea virusului. Dar cât de greu este să trăim fără contacte sociale?  Răspunde la RFI sociologul Barbu Mateescu:

Ușor nu este, dar din fericire, spre deosebire de acum 100 sau 200 de ani, avem tehnologii la dispozție care ne permit, de exemplu, să auzim vocea altei persoane de la sute de kilometri distanță, să putem să comunicăm în scris foarte rapid și foarte eficient. Deci, prin comparație cu ce s-ar fi întâmplat dacă coronavirusul ar fi apărut acum 30 de ani sau 60 de ani în România, lucrurile stau mult mai bine. (...) Depinde foarte mult de circumstanțele individuale și depinde foarte mult și de tonul, nu numai al autorităților din România, dar și din alte părți. Ce se întâmplă cu trecerea timpului, în fenomene similare din istoria recentă a umanității, este că are loc o, ceea ce se cheamă o normalizare. Adică restricțiile autoimpuse sau impuse în mod oficial, care inițial erau deranjante, devin parte din normalitate. Există un proces de adaptare. Suntem, ca specie, croiți să ne adaptăm. Avem aptitudini dezvoltate în mai multe milenii în sensul ăsta. Cred că peste 2 săptămâni sau o lună, lucrurile care acum par noi și nu neapărat ușor de realizat, o să pară mult mai acceptabile.