Sondaj | Ce părere au românii despre Holocaust și minorități

muzeul_holocaustului.jpg

Image source: 
Muzeul Holocaustului de la Washington

Un sondaj realizat de Kantar TNS la solicitarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” arată că românii știu prea puține lucruri despre Holocaust. Majoritatea respondenţilor localizează Holocaustul în Germania, doar unul din patru români ştie că Holocaustul a avut loc şi în Romania, în timp ce Germania nazistă este considerată principalul responsabil pentru declanşarea Holocaustului în România, urmată la o distanţă semnificativă de Guvernul Antonescu.

Potrivit sondajului realizat în luna noiembrie, pe un eșantion de 1000 de persoane, cu vârste de 18 ani și peste, majoritatea respondenţilor localizează Holocaustul în Germania (71%). Doar unul din patru români ştie că Holocaustul a avut loc şi în Romania. Printre cei care localizează Holocaustul şi în România cele mai importante trei asocieri se fac cu: deportarea romilor în Transnistria (49%), deportarea evreilor în lagăre controlate de Germania nazistă (43%), deportarea evreilor în Transnistria (35%). Germania nazistă este considerată principalul responsabil pentru declanşarea Holocaustului în România (71%), urmată la o distanţă semnificativă de Guvernul Antonescu (17%).

Rezultatele integrale ale studiului pot fi consultate AICI

Prof.Alexandru Florian, directorul Institutului “Elie Wiesel” a comentat la RFI rezultatele sondajului cu privire la părerile românilor despre Holocaust și relațiile interetnice:

Prof. Alexandru Florian: Ce-aș putea să spun decât că, la 15 ani de la raportul final al comisiei Elie Wiesel, care a dat startul unor politici publice privind cunoașterea istoriei holocaustului din România, organizarea unor programe educaționale sau manifestări comemorative legate de istoria holocaustului din România, faptul că este un procent extrem de redus al celor care au informații despre această tragedie a evreilor din România și este un procent mare al celor care spun că Germania a fost responsabilă, iar Antonescu e undeva jos de tot. Deci, mai sunt, cred, multe de făcut. În special consider că în învățământul public, în acea instituție națională a societății românești, unde la disciplina istorie, toată populația României, pentru că învățământul este obligatoriu, poate să afle și poate să cunoască, poate să discute sau poate să pună întrebări, dar modul în care se face depinde foarte mult și de profesori și de gradul în care ei se simt implicați să transmită aceste cunoștințe.

Rep.: Spuneți că este ceva ce ține de educația noastră. Cum vedeți îmbunătățirea situației? Ce ar trebui să facă școala noastră?

Prof.Alexandru Florian: Ar trebui să prezinte istoria anilor 1940, al doilea război mondial, a României, așa cum a fost, așa cum reiese din fotografii de epocă, din documente, din analizele unor istorici care au făcut studii echilibrate despre perioada respectivă. Până acum ceva vreme spuneam că în învățământul public trebuie să fie măcar o oră de istorie despre holocaustul din România. Noi, o dată la doi ani facem un sondaj pe această tematică. După ce am văzut și rezultatele acestui sondaj, al cincilea, și am văzut că există încă un procent foarte mare de oameni care îl consideră pe Antonescu un erou, care consideră că trebuie reabilitat și că nu e responsabil de holocaust, încep să cred că doar o oră în clasa a VII-a su a XI-a, atunci când se predă la istorie, este încă prea puțin.

Probabil că ar trebui regândit și modul în care se predă și cum se predă. La 15 ani de la raportul comisiei Elie Wiesel, tragedia evreilor din România este încă un subiect de nișă, pe foarte mulți nu-i interesează, dar există într-un segment larg de populație o mitologie despre istorie, nu o cunoaștere a istoriei respective. Lumea s-ar putea întreba de ce insistăm atât. Pentru că simbolistica holocaustului este foarte importantă pentru ceea ce se întâmplă în lume astăzi, pentru ceea ce se întâmplă în spațiul Uniunii Europene, pentru ceea ce se întâmplă în Statele Unite. Vedeți manifestările de extremism de tip fascist care proliferează, vedeți atacurile la adresa populației evreiști, care merge de la un discurs simbolic al urii până la atacuri violente sau crimă. Și atunci, a cunoaște istoria holocaustului cred că este foarte important pentru a conștientiza și a-ți forma o conștiință civică a solidarității, a faptului că cei care sunt diferiți sunt la fel și trebuie să ne respectăm unii pe ceilalți și toate celelalte consecințe sau considerente din ceea ce înseamnă o cultură democratică.

Rep: Ați spus că Institutul Elie Wiesel face un astfel de sondaj o dată la doi ani. În acești ani ați abordat Ministerul Educației, ați încercat să le propuneți o colaborare?

Prof. Alexandru Florian: Avem o colaborare cu Ministerul Educației. Este o colaborare de mulți ani. În urmă cu patru ani am reușit să participăm la comisia pentru reevaluarea manualelor de istorie de la ciclul gimnazial. Acolo s-a acceptat ca despre holocaustul din România la clasa a VII-a să fie o lecție, o oră, în cadrul anului de învățământ de clasa a a-VII-a. Până atunci era jumătate de paragraf într-o lecție. Avem un modul de formare pentru profesorii de istorie pentru a-i pregăti pe aceste teme. Încă o dată vă spun că eu cred că este foarte important și felul în care se implică profesorii în relația lor directă cu elevii, de a căuta să le stimuleze interesul, iar ei să cunoască foarte multe.

Rep: Acum, în 2019, mai există mentalități antisemite în România?

Prof. Alexandru Florian: Există mentalități anitisemite. Acest sondaj a măsurat și distanța socială dintre majoritate, români și alte minorități etnice și atitudinea majorității față de evrei, măsurată pe o scală de la 1 la 7 a distanței sociale se situează undeva la 3,6, deci la jumătate. Practic, putem spune că este o formă de neutralitate și că românii, în situații în care nu sunt implicați nu se apropie. Dacă se trezesc alături de evrei, în diverse conjuncturi de-a lungul vieții, stau lângă ei, dar nu caută neapărat să se apropie de ei. Există manifestări, este o situație care se poate transforma în anumite situații de criză în manifestări directe de antisemitism. Pe de altă parte avem rapoarte, monitorizăm manifestările de antisemitism. Ce se întâmplă în spațiile de socializare și în spațiul online dovedește că în România sunt încă multe mesaje ale urii cu caracter antisemit. Sunt grupuri de Facebook care promovează ura față de evrei. În consecință, poate că nu este întâmplător că în urmă cu un an, în Parlamentul României, s-a votat o lege care este împotriva manifestărilor de antisemitism din România și caută să le penalizeze, să le sancționeze.

Prof. Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” în dialog cu Mirela Dădăcuș