Palatele faraonice, revanșa romilor din România (AFP)

palate.jpg

Image source: 
Daniel Mihăilescu / AFP

După căderea comunismului și în urma ”reușitelor financiare” ale anumitor familii, comunitatea romă din România a schimbat în mod substanțial peisajul urban în Transilvania, Banat dar și în București, construind adevărate palate, un fenomen care a devenit chiar și o atracție turistică, scrie Agenția France Presse într-un reportaj realizat recent în România, preluat și de Le Figaro.

Situate de multe ori în plin câmp dar și în zonele limitrofe ale orașelor, aceste ”pagode asiatice”, apariții neverosimile, contrastează strident cu locuințele modeste din jurul lor: sunt palatele romilor, un fenomen arhitectonic inedit, care exprimă dorința de recuperare a prestigiului social pierdut al unei minorități marginalizate.

După căderea comunismului aceste construcții au apărut cu miile, odată cu îmbogățirea anumitor familii de romi și sunt ușor de recunoscut datorită proporțiilor exagerate și a decorațiunilor exterioare în exces, cu multă tablă sclipitoare, statui de ghips și coloane de marmură. Pe fațade se poate vedea de multe ori simbolul dolarului sau emblemele unor mari firme producătoare de automobile, în special americane și germane.

Dar ceea ce surprinde în primul rând sunt acoperișurile – piramidale, cu mai multe nivele suprapuse, care aduc aminte de templele Extremului Orient. Acestea reprezintă o ”exacerbare” a unor elemente arhitecturale tipic românești, consideră arhitectul român Rudolf Gräf, autorul unui studiu amplu pe această temă, citat de jurnaliștii AFP.

 

O tradiție inspirată de fostele conace

Arhitectura acestor palate diferă de la regiune la regiune: în Transilvania se inspiră din cea a bisericilor catolice, în Banat pare să copieze arhitectura neoclasică, iar în regiunile din Sud și Est este vorba despre un soi de reinterpretare a stilului neo-românesc, care amintește de casele tradiționale țărănești sau de conacele boierești, mai spune arhitectul.

Uneori construcțiile reproduc pur și simplu o clădire oficială care a marcat viața proprietarului. De exemplu, în comuna Buzescu, din apropiere de București, Dan Finuțu, rom, decedat în 2012, și-a construit o casă care este exact replica tribunalului care l-a condamnat la închisoare pentru escrocherie în anii 1990.

Comuna, de doar 4000 de locuitori, este reprezentativă pentru acest fenomen arhitectonic, aici aflându-se zeci și zeci de astfel de palate, situate de o parte și de alta a drumului principal.

Se pare că, după căderea regimului Ceaușescu în 1989, minoritatea romă a simțit nevoia să-și reafirme identitatea, după mai multe secole de sclavie și după un proces de asimilare forțată la care a fost obligată de comuniști.

”Primele palate au fost construite la începutul anilor 1990, când romii au reușit să-și recupereze o parte din aurul confiscat de comuniști”, spune unul din liderii romi din Buzescu, Costică Stancu. Este vorba în special de podoabele de aur ale femeilor rome, transmisie din generație în generație, până la decretul comunist din 1978, când aceste bunuri au fost confiscate. Alții și-au construit casele cu bani câștigați din vânzarea de fier vechi sau din alte ocupații, totul pentru a-și demonstra identitatea și poziția în ierarhia acestei comunități care numără cca două milioane de oameni, din care, totuși, majoritatea trăiesc în sărăcie.

Există o competiție acerbă, mai ales între vecini: apar noi și noi etaje, turnuri suplimentare și coloane și mai impunătoare, uneori de la o zi la alta, totul pentru prestigiu și pentru o poziție mai bună în ierarhia socială, spune arhitectul citat de AFP.

Palatele sunt un punct de atracție pentru turiști care, chiar dacă nu le vizitează în interior, le fotografiază cu frenezie.

Cu câteva excepții, arhitecții sunt total anonimi iar sursele de finanțare sunt adesea obscure.

În mod paradoxal, proprietarii nu ocupă decât una sau două camere din uriașele clădiri, sălile mari, decorate cu marmură, nefiind utilizate decât cel mult la ocazii festive.

”Întreținerea acestor clădiri este foarte scumpă”, spune Costică Stancu, care lasă de înțeles că fenomenul este în scădere de ritm. Deja foarte multe din palatele din Buzescu sunt părăsite, iar cele care se află în stadiu de construire nu vor fi terminate, din lipsă de bani, spune liderul rom, care locuiește într-o casă obișnuită, cu grădină.

Acceași părere o are și Lidia, o sexagenară proprietară a unui astfel de palat la Buzescu: ”Nu mai e ca înainte. Oamenii au plecat care la București, care în străinătate. Se duc să câștige bani și apoi rămân acolo”, spune ea.

Cu peste 4 milioane de emigranți în ultimii ani, România trece printr-un proces de depopulare îngrijorător, multe din sate fiind locuite acum de doar câteva persoane în vârstă, menționează în încheiere AFP.